Guvernul s-a împăcat cu FMI pe un buget optimist

Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI, a fost înduplecată să accepte majorarea cheltuielilor Guvernului

După negocieri dure, Guvernul şi instituţiile financiare internaţionale au ajuns la un acord asupra bugetului pentru 2015, construit pe o prognoză de creştere de 2,5%: cheltuieli de 238 de miliarde de lei din încasări de 225 de miliarde de lei şi un deficit de 13 miliarde de lei, adică 1,83% din PIB.

Guvernul a ajuns la un acord de principiu cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE), urmând ca bugetul pe anul 2015 să fie construit cu un deficit de 1,83% din Produsul Intern Brut (PIB) pe cash, cu o alocare suplimentară de 0,4% din PIB pentru cofinanţarea investiţiilor din fonduri europene faţă de procentul stabilit anterior, de 1,4% din PIB.

Fiscul trebuie să adune şapte miliarde de lei în plus

Nivelul deficitului este mult mai mare faţă de procentul de 0,9% din PIB, propus săptămâna trecută de către finanţatorii internaţionali şi criticat atât de către autorităţi, cât şi de către mediul de afaceri şi economişti.

Astfel, bugetul pe 2015 va fi de 238 de miliarde de lei, din care 225 de miliarde vor fi venituri, iar 13 miliarde de lei se vor translata în deficit, a anunţat, marţi, premierul Victor Ponta. Astfel, comparativ cu acest an, Executivul estimează majorarea veniturilor cu aproximativ şapte miliarde de lei faţă de nivelul de 218,8 miliarde de lei luat în calcul la cea de-a treia rectificare din 2014.

Ponta a mai spus că delegaţia finanţatorilor internaţionali a acceptat ca estimarea de creştere economică pe 2015 să fie de 2,5%, la fel ca şi cea din acest an. Potrivit unei declaraţii comune a FMI şi CE, deficitul de 1,83% pe cash corespunde unui deficit de 1,2% pe metodologia europeană ESA şi de 1% în privinţa deficitului structural, celebrul MTO. 

„Practic, vom avea un buget în sumă totală de 238 de miliarde de lei, din care 225 de miliarde de lei sunt venituri şi 13 miliarde este deficitul de 1,83% din PIB. De asemenea, s-a acceptat de către partenerii noştri internaţionali estimarea unei creşteri economice egale cu cea din 2014, de 2,5%. Pentru proiecte cofinanţate, europene, sunt prevăzute, fiind vorba despre două exerciţii bugetare care se suprapun, 2007-2013 şi 2014-2020, sume suplimentare de 19 miliarde de lei din bugetul de stat şi 9 miliarde pentru autorităţi locale“, a afirmat Ponta, la finalul discuţiei cu delegaţia FMI şi CE.

Mai negociem pentru Armată

Guvernul nu a obţinut şi suplimentarea fondurilor pentru Armată, care ar fi crescut şi mai mult deficitul, deoarece reprezentanţii Comisiei Europene nu ar fi avut mandat pentru a negocia acest lucru, a mai spus şeful Guvernului. Premierul a mai afirmat că acest lucru a fost deja obţinut la nivel de principiu la nivel european şi urmează ca preşedintele României să solicite în continuare acest lucru la Bruxelles, având în vedere situaţia din Ucraina.

„Cei 0,3% din PIB în plus la deficit pentru cheltuieli militare, pe care noi l-am solicitat la ECOFIN (reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană - n.r.) şi care a fost agreat de principiu nu este inclus. Reprezentantul Comisiei Europene nu a avut mandat în acest sens. Am avut o discuţie cu preşedintele în funcţie, domnul Băsescu, voi avea o discuţie şi cu preşedintele ales, domnul Iohannis, pentru că decizia de a acorda României această derogare pentru cheltuieli militare de 0,3% din PIB se poate lua doar în Consiliul European. Fie la Consiliul de acum, din 17-18, ori la consiliile următoare, România va reveni cu această solicitare“, a spus Ponta, amintind de obligaţiile asumate de România în calitate de stat membru NATO.

Nicio taxă nu creşte

Ponta a mai anunţat că nu va creşte nicio taxă în 2015, nici măcar cele locale. Cota unică rămâne la 16%, iar taxa pe stâlp va scădea de la 1,5% din valoarea activelor la 1%. Concomitent, toate măsurile de stimulare economică şi solidaritate socială vor fi aplicate, respectiv menţinerea reducerii CAS cu cinci puncte procentuale şi a scutirii de impozit pentru profitul reinvestit, dar şi majorarea pensiilor cu 5%, dublarea alocaţiilor pentru copiii din familiile sărace, creşterea cu 16% a indemnizaţiei persoanelor cu dizabilităţi şi majorarea venitului minim garantat de la 350 de lei la 400 de lei pe lună. În fine, primul-ministru a anunţat că salariul minim pe ţară va creşte la 975 de lei de la 1 ianuarie şi la 1.050 de lei de la 1 iulie, iar majorarea salariilor în educaţie şi sănătate rămâne şi ea în picioare.

TVA de 9% în turism

Autorităţile au mai anunţat şi scăderea TVA de la 24% la 9% în turism, deoarece România avea un deficit de competitivitate în raport cu statele din regiune. Iniţial, premierul Victor Ponta a anunţat că scăderea va fi pentru pachetele all inclusive, însă Florin Jianu – ministrul pentru IMM-uri, Turism şi Mediul de Afaceri – a anunţat că măsura se va aplica pentru pachetele turistice care includ minim cazare, nu doar cele all inclusive, măsura incluzând nu doar mesele, ci şi toate tipurile de servicii. Drept urmare, patronatele din domeniu au anunţat că vor reduce tarifele cu 10% de anul viitor dacă această măsură va fi luată. „Hotelierii vor scădea de anul viitor tarifele cu 10%. Evaziunea fiscală va scădea şi ea, cu siguranţă“, a declarat Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din România, citat de Mediafax.

Vâlcov promite şi alte scăderi de taxe

Guvernanţii au promis şi alte posibile scăderi de taxe, în funcţie de încasările la buget. Premierul Victor Ponta a anunţat că este posibilă şi scăderea TVA şi la alte produse agroalimentare, în vreme ce Darius Vâlcov – ministrul delegat pentru Buget - a spus, în Senat, că TVA ar putea scădea chiar cu două puncte procentuale anul viitor, dacă în primul trimestru din 2015 se vor colecta la buget două miliarde de lei suplimentar. „Dacă după primul trimestru vom vedea că avem încasări suplimentare de 2 miliarde, vom putea undeva, la jumătatea anului, să luăm măsura de reducere a TVA cu 2%, dacă vom vedea că sunt 4 miliarde, vom putea merge cu 4%“, a susţinut ministrul, care a precizat, însă, că totul ţine de decizia politică de la acel moment.

Mai puteţi citi: