Energia se scumpește din nou. Micile firme cer protecție suplimentară din partea statului

Firmele mici și mijlocii se pregătesc pentru o nouă creștere a costurilor cu energia, într-un moment în care România importă cantități importante de electricitate, iar o parte dintre contractele încheiate anul trecut ajung la reînnoire. IMM România estimează că noile contracte ar putea veni cu prețuri cu 15–20% mai mari, în timp ce oprirea reactorului 1 de la Cernavodă, programată pentru sfârșitul lui 2027, va pune presiune suplimentară asupra producției interne și importurilor în următorii ani.

Firmele mici și mijlocii se pregătesc pentru o nouă creștere a costurilor cu energia. Foto arhivă

Potrivit scenariilor prezentate de IMM România, o firmă cu un consum anual mai mic de 500 MWh plătește în prezent între 0,85 și 1 leu/kWh pentru energia propriu-zisă. După adăugarea taxelor, transportului și distribuției, valoarea totală a facturii ajunge, fără TVA, la aproximativ 1,40–1,80 lei/kWh.

Pentru iarna 2026–2027, organizația estimează un preț al energiei de 1–1,20 lei/kWh, iar costul total din factură ar putea ajunge la 1,65–2,15 lei/kWh.

IMM România estimează, de asemenea, o creștere de 15–20% la reînnoirea contractelor.

Aceste valori sunt prezentate de organizație drept scenarii construite pe baza ofertelor și estimărilor de piață din august 2026. Prețul efectiv diferă în funcție de furnizor, zona de distribuție și profilul de consum al fiecărei firme.

De ce reînnoirea contractelor poate aduce facturi mai mari

O parte dintre contractele de energie încheiate în august 2025 ajung în această perioadă la reînnoire. Potrivit IMM România, noile oferte reflectă nivelurile de preț înregistrate pe piață în ultimele luni.

Organizația amintește că România s-a aflat în această perioadă printre țările europene cu cele mai ridicate prețuri la energie.

Pentru firme, momentul reînnoirii este important deoarece un preț mai mare pe kWh se aplică ulterior întregului consum. Iar apropierea sezonului rece aduce simultan două efecte: creșterea prețului și creșterea consumului pentru încălzire și iluminat.

IMM România estimează că, pentru un IMM reprezentativ, factura lunară poate ajunge în decembrie la aproape dublul nivelului din lunile de vară. Organizația precizează însă că este vorba despre un scenariu, iar consumul real diferă de la o companie la alta.

România produce mai puțin în anumite perioade și importă mai mult

Presiunea asupra prețurilor este legată și de echilibrul dintre producția internă și consum.

Potrivit datelor prezentate de IMM România, România a importat în 2026 mai multă energie electrică decât a exportat, chiar într-un an în care producția hidro a fost favorabilă.

Capacitatea de import este de aproximativ 3.300 MW, iar în anumite perioade de vârf, în special în serile de iarnă, sistemul se apropie de această limită.

Problema devine mai importantă în perioadele în care producția eoliană este redusă, iar hidrocentralele nu pot acoperi integral cererea. În astfel de intervale, energia trebuie adusă din piețele externe.

Costul importurilor nu apare separat pe factura unei firme. Energia importată intră în prețul de achiziție al furnizorului și se reflectă ulterior în prețul final plătit de consumator.

Reactorul 1 de la Cernavodă va ieși din producție la finalul lui 2027

Presiunea asupra sistemului energetic va crește odată cu oprirea reactorului 1 de la Cernavodă pentru retehnologizare.

Lucrările sunt programate să înceapă la sfârșitul anului 2027, iar reactorul ar urma să revină în exploatare în 2030.

Unitatea asigură în mod normal aproximativ 10% din producția de energie electrică a României. În perioada în care reactorul nu va produce, cantitatea de energie va trebui compensată prin alte capacități interne, importuri sau o combinație între acestea.

Pentru IMM România, această perioadă reprezintă un interval în care presiunea asupra prețurilor și a importurilor poate rămâne ridicată.

Stocarea devine importantă pentru firme

O parte a problemei este legată de diferența dintre momentul în care energia este produsă și momentul în care este consumată.

Producția solară este ridicată în timpul zilei, în timp ce consumul poate atinge niveluri importante seara. Bateriile pot permite păstrarea unei părți din energia produsă în perioadele cu surplus și utilizarea ei ulterior.

IMM România atrage atenția că firmele reprezintă doar aproximativ 10% dintre prosumatori, dar dețin aproape jumătate din capacitatea instalată. Din această perspectivă, investițiile realizate de companii în producția pentru consum propriu și în stocare au o pondere importantă în capacitatea totală instalată.

Organizația reclamă însă lipsa unui program clar și predictibil de sprijin pentru baterii destinat IMM-urilor.

Programele de finanțare pentru firme rămân o problemă

IMM România indică mai multe programe pe care le consideră insuficient de clare sau întârziate.

Electric Up, program destinat firmelor mici și sectorului HoReCa, nu are, potrivit organizației, un nou apel confirmat pentru 2026.

În cazul sprijinului pentru baterii prin Administrația Fondului pentru Mediu, sunt menționate 400 de milioane de lei alocate, însă fără reguli și calendar de lansare, potrivit informațiilor prezentate de organizație.

IMM România menționează și întârzierile sau suspendările unor programe de finanțare, precum și dificultățile legate de racordarea noilor capacități la rețea.

Organizația susține că investițiile în producția de energie nu pot fi separate de investițiile în rețele.

Pentru firmele care vor să își producă energia, durata racordării, regulile privind energia livrată în rețea și condițiile pentru prosumatori influențează direct calculul investiției.

IMM România reclamă modificările frecvente ale regulilor și întârzierile în publicarea unor metodologii de către ANRE. În opinia organizației, lipsa de predictibilitate poate determina firmele să amâne investițiile.

Ce solicită IMM România

IMM România cere lansarea unui program de eficiență energetică dedicat IMM-urilor, cu reguli și calendar de înscriere clare.

Organizația solicită, de asemenea, deblocarea și stabilirea unui calendar pentru Electric Up și pentru programul de sprijin pentru stocare, precum și reguli mai stabile pentru firmele care investesc în producția de energie pentru consum propriu.

O altă solicitare vizează simplificarea și accelerarea racordării la rețea a proiectelor dezvoltate de companii.

IMM România cere și un mecanism de consultare permanentă între mediul de afaceri, Guvern, Ministerul Energiei și ANRE, astfel încât modificările de reguli sau tarife să fie discutate cu reprezentanții companiilor înainte de adoptare.

Strategia energetică ar trebui să includă perioada 2027–2030

Pentru perioada în care reactorul 1 de la Cernavodă va fi oprit, IMM România propune ca viitoarea Strategie Energetică a României să includă un capitol dedicat firmelor mici și mijlocii.

Organizația propune ținte pentru producția de energie pentru consum propriu, stocare și eficiență energetică, precum și programe de finanțare multianuale.

Printre instrumentele propuse se află combinații de granturi, credite verzi și garanții, astfel încât investițiile în producția și stocarea energiei să fie accesibile și companiilor mici.

IMM România susține, de asemenea, că investițiile în rețele și stocare trebuie dezvoltate simultan cu extinderea producției regenerabile, pentru ca energia produsă în perioadele cu surplus să poată fi utilizată ulterior în România, inclusiv de către consumatorii industriali și comerciali.