Analiză România importă energie scumpă seara, deși la prânz are surplus. Ce arată oprirea Reactorului 2 despre vulnerabilitatea sistemului energetic

Oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă a pus presiune pe sistemul energetic național, România fiind nevoită să apeleze la importuri într-un moment în care consumul era ridicat, iar producția solară dispăruse odată cu lăsarea serii. Un expert în energie consultat de „Adevărul” confirmă că problema nu este doar necesitatea importurilor, ci și prețul la care energia este cumpărată, într-un context în care România poate avea surplus de producție la prânz și poate ajunge să importe energie mai scumpă seara.

România importă energie scumpă seara, deși la prânz are surplus. Foto arhivă

Ministerul Energiei estima pentru orele de vârf un necesar de import de până la 2.300 MW, după ce Unitatea 1 era deja oprită de la sfârșitul lunii iulie. Sistemul energetic a rămas stabil, însă episodul readuce în atenție o problemă care depășește situația punctuală de la Cernavodă: România poate avea suficientă energie la anumite ore ale zilei și, în același timp, să fie nevoită să cumpere energie din afara țării câteva ore mai târziu, atunci când producția regenerabilă scade și consumul rămâne ridicat.

România a trecut de la producție nucleară la importuri

Cele două reactoare de la Cernavodă au împreună o capacitate instalată de aproximativ 1.400 MW și asigură, în condiții normale de funcționare, o parte importantă din producția de electricitate a României. Unitatea 1 era deja oprită, iar pe 13 august a fost oprită controlat și Unitatea 2, în contextul nivelului foarte scăzut al Dunării și al condițiilor de răcire ale centralei.

Oprirea celor două unități nu înseamnă că România trebuie să importe permanent echivalentul celor aproximativ 1.400 MW pierduți din producția internă. Necesarul de import se modifică de la o oră la alta, în funcție de consum și de cantitatea de energie produsă de celelalte centrale. În seara de 13 august însă, autoritățile au estimat că importurile ar putea ajunge până la 2.300 MW, într-un interval în care cererea de electricitate era ridicată, iar energia solară nu mai putea contribui la alimentarea sistemului.

Ministerul Energiei a transmis că sistemul energetic național rămâne stabil și că necesarul poate fi acoperit prin importuri și prin mobilizarea altor capacități de producție. Prin urmare, problema nu a fost lipsa fizică a energiei, ci modul în care deficitul de producție internă a trebuit acoperit și, mai ales, costul acestei soluții într-un moment în care prețurile din piață erau ridicate.

Energia era mai scumpă exact când România avea nevoie de ea

Expertul în energie Silviu Gresoi spune că oprirea Reactorului 2 nu indică automat o problemă de siguranță a sistemului energetic, însă scoate în evidență dependența acestuia de marile capacități de producție disponibile constant.

În opinia sa, importurile pot acoperi necesarul pe termen scurt, dar adevărata problemă este prețul la care energia trebuie cumpărată atunci când deficitul apare în orele de consum ridicat.

„Problema nu este doar că importăm energie, ci cât plătim pentru ea. Dacă importurile sunt făcute în ore de consum mare, când prețurile sunt ridicate, costul poate ajunge în final în facturi și în prețurile din economie”, a declarat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.

Datele indicate de expert pentru piața OPCOM/PZU arată că, în intervalul 22:00–22:30, prețul era de aproximativ 1.076 lei/MWh, în timp ce media zilei era în jurul valorii de 749 lei/MWh. Energia nu era, prin urmare, cumpărată într-un interval ieftin, ci într-unul în care prețul se situa cu aproximativ 44% peste media zilei. Nu era vorba despre maximul înregistrat în cursul zilei, vârful fiind atins mai devreme, însă nivelul prețului arăta că piața era deja scumpă în momentul în care România avea nevoie de energie.

Expertul atrage însă atenția că prețul de pe PZU nu poate fi confundat automat cu prețul la care a fost cumpărat fiecare MWh importat. Piața spot oferă însă un reper relevant pentru condițiile de piață din acel moment.

„Aceste prețuri nu înseamnă automat că importul s-a făcut exact la acel preț, dar arată nivelul pieței în acel moment. Iar aseară, în intervalul respectiv, piața era scumpă”, spune Silviu Gresoi.

La prânz poate exista surplus, seara apare deficitul

În orele de prânz, atunci când radiația solară este puternică, centralele fotovoltaice pot produce cantități importante de electricitate, iar în anumite condiții producția regenerabilă poate ajunge să acopere o parte semnificativă din consum și chiar să contribuie la apariția unui excedent.

Seara, însă, situația se schimbă rapid. Odată cu apusul, producția fotovoltaică scade, în timp ce consumul nu dispare în același ritm. În gospodării începe perioada de consum ridicat, iar sistemul trebuie să găsească alte surse pentru a acoperi diferența. Într-un astfel de moment, dacă producția nucleară este indisponibilă, România trebuie să se bazeze pe hidro, gaze, cărbune, energia eoliană disponibilă și, atunci când acestea nu sunt suficiente, pe importuri.

„Adică, importăm mai scump seara, deși la prânz avem surplus de producție, mai ales când intră producția solară”, explică Silviu Gresoi.

Diferența dintre cele două momente ale zilei este una dintre problemele importante pe care trebuie să le rezolve sistemul energetic: energia produsă când există soare nu poate fi folosită automat câteva ore mai târziu, după ce producția fotovoltaică a dispărut.

Stocarea devine esențială

În acest context, problema nu mai este doar câți megawați poate produce România, ci și cât de multă energie poate păstra pentru momentele în care producția din anumite surse scade. O capacitate fotovoltaică mare poate furniza cantități importante de electricitate la prânz, dar fără suficiente sisteme de stocare sau alte capacități flexibile de producție, energia respectivă nu poate fi mutată automat în intervalul de seară.

De aici rezultă nevoia unor investiții nu doar în noi capacități de producție, ci și în baterii, hidrocentrale cu acumulare, rețele și alte soluții de echilibrare care să permită sistemului să gestioneze diferențele dintre producție și consum. Pentru România, dezvoltarea acestor capacități devine cu atât mai importantă cu cât ponderea energiei regenerabile crește, iar producția acesteia depinde de condițiile meteorologice și de momentul zilei.

„Oprirea Reactorului 2 este un test pentru sistemul energetic: România poate acoperi necesarul, dar la un cost mai mare. Iar asta arată nevoia de investiții mai rapide în producție, stocare și soluții de echilibrare”, spune expertul.

Cine suportă, în cele din urmă, costul energiei mai scumpe

Un preț ridicat pe piața angro nu se transformă automat, în aceeași zi și în aceeași proporție, într-o factură mai mare pentru fiecare consumator casnic. Prețul final plătit de populație este format din mai multe componente, iar furnizorii își gestionează achizițiile prin contracte și pe mai multe piețe, astfel încât costul unei anumite ore de pe PZU nu reprezintă automat costul energiei din factura unui client.

Pe termen mai lung însă, prețurile angro influențează costurile furnizorilor și pot ajunge să se reflecte în prețurile finale. Efectul poate fi resimțit mai direct de consumatorii industriali care sunt mai expuși la evoluțiile pieței angro, deoarece pentru aceștia energia electrică reprezintă un cost direct al producției.

La prânz, România ajunsese să exporte energie

Situația de vineri, în jurul prânzului, era radical diferită față de cea din seara precedentă. România producea aproximativ 5.541 MW, în timp ce consumul național depășea 4.000 MW, iar diferența de circa 1.233 MW era disponibilă pentru export.

Energia fotovoltaică avea cea mai mare contribuție la producția internă, reprezentând aproximativ 51,9% din producția națională, potrivit datelor raportate pe baza informațiilor Transelectrica.

Contrastul este relevant în contextul importurilor necesare în seara precedentă. În timpul zilei, producția solară ridicată a permis României să ajungă la un excedent de energie, în timp ce după lăsarea serii, când producția fotovoltaică a scăzut, iar consumul a rămas ridicat, sistemul a avut nevoie de importuri.