Analiză Cum topește canicula productivitatea și creșterea economică a României. Greșeala pe care o fac multe companii vara

Valurile de căldură nu mai sunt doar un fenomen meteorologic, ci un factor economic care influențează direct productivitatea, agricultura și ritmul de creștere al economiilor. Temperaturile extreme reduc eficiența muncii, afectează sănătatea populației și pot încetini vizibil dinamica PIB-ului, transformând canicula într-o variabilă tot mai importantă în analiza economică.

Temperaturile extreme reduc eficiența muncii. Foto Pexels

Potrivit Raportului Anual al BNR, temperaturile ridicate reduc productivitatea muncii și a capitalului, afectează producția agricolă, degradează starea de sănătate a populației și pot amplifica instabilitatea socială și migrația. În termeni macroeconomici, aceste efecte se traduc în pierderi măsurabile de creștere economică: o creștere cu 1°C a temperaturii este asociată cu o reducere de aproximativ 0,4–0,6 puncte procentuale a ritmului de creștere a PIB pe locuitor la nivel european.

Canicula ca șoc economic: cum se transmite impactul în economie

Analiza BNR arată că temperaturile ridicate afectează economia prin mai multe canale simultane. Primul este productivitatea muncii, care scade în perioadele de stres termic, în special în sectoarele care implică activitate fizică sau expunere prelungită la căldură. În paralel, capitalul este utilizat mai puțin eficient, iar infrastructura - de la transport la energie - funcționează sub constrângeri mai mari.

Un al doilea canal important este agricultura, unde temperaturile ridicate și perioadele prelungite de secetă reduc randamentele și cresc volatilitatea producției. La acestea se adaugă efectele asupra capitalului uman, inclusiv probleme de sănătate, absenteism, abandon școlar și performanțe mai slabe în procesul de învățare.

În ansamblu, aceste mecanisme se cumulează într-un efect macroeconomic negativ, care devine mai pronunțat în perioadele de caniculă extinsă, nu doar în episoade izolate de temperaturi extreme.

Relația dintre temperatură și creșterea economică în Europa

Estimările BNR, realizate pe un eșantion de 27 de țări europene, indică o relație consistent negativă între temperatură și dinamica PIB pe locuitor.

O creștere cu 1°C a temperaturii este asociată cu o reducere a ritmului de creștere economică de aproximativ 0,4 puncte procentuale, iar în anumite specificații ale modelului impactul urcă spre 0,6 puncte procentuale. Această relație devine mai puternică în cazul episoadelor prelungite de căldură, definite ca perioade de peste 30 de zile cu temperaturi medii ridicate.

În aceste situații, efectul asupra economiei europene este de ordinul a aproximativ 0,5 puncte procentuale, dar poate ajunge până la 2,2 puncte procentuale în regiunile mai puțin dezvoltate, unde capacitatea de adaptare este mai redusă.

Diferențe regionale: Europa dezvoltată versus economii în convergență

Analiza BNR evidențiază diferențe semnificative între regiunile dezvoltate și cele aflate în proces de convergență economică.

În Europa Centrală și de Est, efectele sunt mai heterogene. La nivel agregat, nu se identifică o relație puternic semnificativă între temperatură și PIB pe locuitor, însă efectele negative devin evidente în momentele de caniculă prelungită.

În regiunile mai puțin dezvoltate din acest spațiu, scăderea creșterii economice poate ajunge la 2,3 puncte procentuale în perioadele de expunere extinsă la temperaturi ridicate. În schimb, în regiunile cu o pondere redusă a agriculturii, efectul poate deveni pozitiv, în jur de 3 puncte procentuale, reflectând structura diferită a economiilor și capacitatea mai mare de adaptare sectorială.

România: o economie expusă la încălzirea accelerată

România se înscrie în tendința generală de creștere a temperaturilor, cu o majorare medie de 1,1°C între perioada 2000–2004 și 2019–2023, conform datelor BNR.

Această evoluție plasează economia locală într-o zonă de vulnerabilitate specifică economiilor în convergență, unde efectele caniculei asupra agriculturii, productivității și infrastructurii tind să fie mai pronunțate decât în economiile mature.

În contextul în care perioadele de temperaturi extreme devin mai frecvente, impactul asupra PIB-ului pe locuitor se manifestă nu doar prin scăderi punctuale de activitate, ci prin încetinirea ritmului general de creștere economică.

De la temperatură la PIB

BNR subliniază că relația dintre temperatură și creșterea economică nu este liniară, ci dependentă de durata și intensitatea episoadelor de căldură. Creșterile moderate ale temperaturii pot avea efecte limitate, însă valurile prelungite generează pierderi semnificativ mai mari.

În cazul episoadelor de peste o lună de temperaturi ridicate, efectele devin sistemice, afectând simultan producția, consumul, piața muncii și sectoarele dependente de condițiile climatice.

În economiile mai puțin dezvoltate, unde agricultura are o pondere mai mare, aceste efecte sunt amplificate, în timp ce în economiile mai diversificate impactul poate fi parțial compensat de sectoare mai puțin sensibile la climă.

Datele BNR confirmă că temperaturile ridicate au devenit un factor macroeconomic relevant, cu efecte cuantificabile asupra creșterii economice în Europa. Relația dintre caniculă și PIB este una structural negativă, dar diferențiată în funcție de nivelul de dezvoltare și structura economiei.

În acest cadru, variațiile climatice nu mai pot fi tratate exclusiv ca riscuri de mediu, ci ca variabile economice cu impact direct asupra ritmului de convergență și asupra stabilității economice regionale.

Există și câștigători în economie? Efectele secundare ale caniculei

Deși impactul macroeconomic al valurilor de căldură este preponderent negativ, canicula produce și o redistribuire punctuală a activității economice, cu efecte vizibile în anumite sectoare. Cererea de energie electrică crește rapid în perioadele de temperaturi extreme, ceea ce se reflectă în volume mai mari tranzacționate și în volatilitate pe piețele angro, în special în sistemele energetice expuse la vârfuri de consum sezoniere.

În paralel, industriile legate de răcire și adaptare climatică - de la echipamente de climatizare la soluții de eficiență energetică și infrastructură electrică - beneficiază de o cerere suplimentară determinată direct de intensificarea episoadelor de caniculă. În mod similar, investițiile în modernizarea rețelelor și în adaptarea clădirilor sunt accelerate, însă mai degrabă ca răspuns la presiune climatică decât ca rezultat al unei creșteri organice a economiei.

La nivel de comportament economic, consumul se reorientează temporar către bunuri și servicii asociate confortului termic, în timp ce anumite activități economice, în special cele dependente de munca în aer liber sau de mobilitate intensă, își reduc ritmul.

În acest sens, canicula nu generează o creștere economică în sens clasic, ci o reconfigurare a fluxurilor de consum și investiții, în care unele sectoare câștigă pe termen scurt, în timp ce eficiența agregată a economiei are de suferit.

Ce efecte are canicula asupra angajaților care lucrează în birouri fără aer condiționat

Deși cele mai vizibile efecte ale caniculei sunt asociate muncii desfășurate în aer liber, temperaturile extreme afectează și angajații din birouri sau spații comerciale care nu beneficiază de sisteme eficiente de climatizare.

Specialiștii în medicina muncii arată că, atunci când temperatura din interior depășește 30-32°C, capacitatea de concentrare începe să scadă, iar oboseala se instalează mult mai rapid. În zilele în care afară sunt 38-40°C, temperaturile din clădirile fără aer condiționat pot depăși cu ușurință 35°C, ceea ce reduce randamentul intelectual și crește riscul apariției erorilor.

Printre cele mai frecvente efecte asupra angajaților se numără deshidratarea, durerile de cap, amețelile, scăderea atenției, iritabilitatea și diminuarea capacității de luare a deciziilor. Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, diabet sau boli respiratorii sunt expuse unui risc mai mare de complicații în perioadele de caniculă.

Mai multe studii internaționale au arătat că productivitatea muncii de birou poate scădea semnificativ pe măsură ce temperatura interioară depășește intervalul considerat optim, de aproximativ 21-24°C. În plus, lipsa confortului termic favorizează absenteismul și crește riscul de accidente de muncă provocate de scăderea atenției.

Ce măsuri pot lua angajatorii pentru protejarea salariaților

În România, angajatorii au obligația de a adopta măsuri speciale atunci când temperaturile exterioare depășesc 37°C timp de cel puțin două zile consecutiv sau când indicele temperatură-umezeală atinge niveluri care pot afecta sănătatea salariaților.

Printre măsurile recomandate se numără reducerea intensității activităților fizice, adaptarea programului de lucru pentru evitarea orelor cu temperaturi maxime, asigurarea unei cantități suficiente de apă potabilă, acordarea unor pauze mai dese în spații răcoroase și asigurarea unei ventilații corespunzătoare a locurilor de muncă.

În cazul activităților desfășurate în aer liber, angajatorii pot reorganiza programul astfel încât o parte din activitate să fie desfășurată dimineața devreme sau seara, să alterneze perioadele de muncă și de repaus și să ofere echipamente de protecție împotriva radiației solare.

Pentru salariații care lucrează în birouri, specialiștii recomandă menținerea temperaturii interioare în limitele confortului termic, utilizarea sistemelor de climatizare sau a ventilației eficiente, hidratarea permanentă și posibilitatea desfășurării activității în regim de telemuncă atunci când condițiile din sediu nu permit un mediu de lucru sigur.

Dacă, din motive obiective, condițiile de muncă nu pot fi adaptate, legislația permite reducerea duratei zilei de lucru, întreruperea temporară a activității sau eșalonarea programului, măsuri care trebuie stabilite împreună cu reprezentanții salariaților.