11 august: Ziua în care începe Calendarul lung mesoamerican. Cum a apărut ideea că „mayașii au prezis sfârșitul lumii”

Data de 11 august este considerată începutul Calendarului lung mesoamerican, sistemul de cronologie folosit de mayași. Tot într-o zi de 11 august, în 1999, a avut loc ultima eclipsă totală de Soare, vizibilă şi în România.

În Clendarul lung mayaş zilele nu se repetă. FOTO: Wikipedia

3114 î.Hr.: Începe calendarul lung mesoamerican, cunoscut drept calendarul mayaş

Pe 11 august 3114 î.Hr. începea, potrivit calculelor folosite de cercetători, unul dintre cele mai complexe sisteme de măsurare a timpului create de civilizațiile precolumbiene. Calendarul lung al mayașilor nu urmărea doar trecerea zilelor și a anilor, ci oferea o cronologie capabilă să înregistreze evenimente pe perioade de mii și chiar milioane de ani.

Creat și folosit de mai multe culturi din Mesoamerica, în special de mayași, acest calendar a devenit una dintre cele mai importante dovezi ale nivelului avansat atins de aceste civilizații în domeniul matematicii și astronomiei.

Un calendar în care zilele nu se repetau

Spre deosebire de calendarele rituale, care funcționau prin repetarea unor cicluri, Calendarul lung era o numărătoare continuă a zilelor. El pornea de la o dată considerată de mayași un moment mitologic al creației și permitea fixarea exactă a unor evenimente istorice.

Majoritatea cercetătorilor folosesc astăzi corelarea GMT, potrivit căreia începutul ciclului actual a fost data de 0.0.0.0.0, corespunzătoare zilei de 11 august 3114 î.Hr. în calendarul gregorian proleptic.

Pentru mayași, această dată nu reprezenta „nașterea universului” în sensul în care a fost prezentată ulterior în unele interpretări moderne. Textele păstrate vorbesc despre evenimente mitologice și despre o reorganizare a lumii, nu despre apariția lumii din nimic sau despre o catastrofă viitoare.

Calendarul lung a fost folosit sculptat pe numeroase monumente, unde conducătorii mayași inscripționau date importante pentru comunitățile lor: urcări pe tron, victorii, ceremonii religioase sau evenimente legate de istoria orașelor.

Calendarul apare pe numeroase monumente precolumbiene. FOTO: arhivă

Cum funcționa sistemul creat de mayași

O dată era exprimată printr-o combinație de unități de timp, alături de ziua din calendarele ritual și solar.

Calendarul lung folosea un sistem numeric bazat în mare parte pe numărul 20, dar avea o particularitate: una dintre unitățile sale principale, tun, avea 360 de zile, nu 400. Cercetătorii consideră că alegerea era legată de apropierea de durata anului solar.

Structura de bază era următoarea:

kin - o zi;

uinal - 20 de zile;

tun - 18 uinal, adică 360 de zile;

katun - 20 de tun, aproximativ 19,7 ani;

baktun - 20 de katun, aproximativ 394 de ani.

Mayașii au folosit însă și unități de timp mult mai mari. Unele inscripții menționează perioade precum piktun, kalabtun, kinchiltun și alautun, care acoperă intervale atât de lungi încât depășesc cu mult durata istoriei cunoscute a omenirii.

Cum a apărut ideea că „mayașii au prezis sfârșitul lumii”?

Cea mai cunoscută controversă legată de Calendarul lung a apărut în jurul datei de 21 decembrie 2012, când se încheia ciclul notat 13.0.0.0.0, echivalentul a aproximativ 5.125 de ani de la începutul numărătorii.

În anii dinaintea acestei date, unele interpretări au prezentat momentul drept o „predicție a apocalipsei”, deşi cercetătorii care studiază civilizația mayașă au explicat faptul că această interpretare nu are susținere în textele antice.

Calendarul mayaş a dat naştere teoriei privind sfârşitul Pământului. FOTO: arhivă

Pentru mayași, încheierea unui baktun reprezenta schimbarea unui ciclu și începutul altuia, nu distrugerea lumii. Este o situație comparabilă cu schimbarea unui mileniu în calendarul modern: un reper simbolic, nu un eveniment catastrofal.

Una dintre inscripțiile asociate acestei date apare pe Monumentul 6 de la Tortuguero și face referire la un eveniment ritual legat de zeitatea Bolon Yokte'. Textul nu descrie sfârșitul lumii, ci marchează trecerea către o nouă etapă a ciclului temporal.

Faptul că mayașii vorbeau despre date aflate după anul 2012 este un alt argument că ei vedeau timpul ca pe un proces continuu. Pentru această civilizație, sfârșitul unui ciclu nu însemna sfârșitul existenței, ci începutul unei noi perioade.

După cucerirea spaniolă din secolul al XVI-lea, multe manuscrise și tradiții mesoamericane au fost pierdute, însă o parte dintre cunoștințele despre calendarele mayașe au supraviețuit.

Calendarul lung rămâne una dintre cele mai spectaculoase realizări intelectuale ale lumii precolumbiene, pentru că el nu a fost doar un instrument pentru măsurarea timpului, ci o modalitate prin care mayașii își explicau trecutul, prezentul și locul oamenilor în univers.

106: Diploma militară care confirma existența Daciei Romane

În anul 106 d.Hr., o diplomă militară descoperită la Porolissum oferea una dintre dovezile importante privind organizarea provinciei romane Dacia. Documentul arată că, în acel an, provincia imperială era deja constituită, la scurt timp după încheierea războaielor dintre împăratul Traian și regele dac Decebal.

Locul descoperirii diplomei, Porolissum, avea un rol strategic în sistemul defensiv roman. Așezarea de pe Măgura Pomăt, în actualul județ Sălaj, era cel mai nordic punct de apărare al Daciei Romane și controla una dintre principalele treceri prin Munții Meseș spre interiorul provinciei.

Romanii au părăsit oficial Dacia în anul 271 d.Hr., în timpul împăratului Aurelian, însă vestigiile arheologice arată că Porolissum a continuat să fie locuit timp de mai multe secole.

Astăzi, complexul arheologic este unul dintre cele mai importante și mai bine conservate situri romane din România.

1456: A murit voievodul transilvan Iancu de Hunedoara

Iancu de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante figuri militare și politice ale Europei de Est în secolul al XV-lea. Voievod al Transilvaniei, guvernator al Ungariei și comandant al armatelor creștine, el este cunoscut pentru luptele purtate împotriva expansiunii otomane.

Statuie a lui Iancu de Hunedoara în Buda. FOTO: arhivă

Momentul care i-a adus cea mai mare faimă a fost apărarea cetății Belgradului, în vara anului 1456. După cucerirea Constantinopolului de către sultanul Mahomed al II-lea, în 1453, Imperiul Otoman își îndreptase atenția spre Europa Centrală, iar Belgradul reprezenta un punct strategic pentru continuarea ofensivelor.

La 22 iulie 1456, armata condusă de Iancu de Hunedoara a reușit să respingă atacul otoman și să obțină o victorie considerată una dintre cele mai importante în confruntările dintre creștini și otomani, Papa Calixt al III-lea numindu-l „atletul cel mai puternic, unic al lui Hristos”.

Din păcate, la doar câteva săptămâni după lupta de la Belgrad, Iancu de Hunedoara a murit în tabăra de la Zemun, la 11 august 1456, în urma unei epidemii de ciumă.

1900 - S-a născut filosoful român Ștefan Lupașcu/ Stéphane Lupasco

Ștefan Lupașcu, cunoscut în Franța sub numele de Stéphane Lupasco, s-a născut la București, la 11 august 1900, devenind unul dintre filosofii români cu cea mai puternică influență în mediul intelectual european al secolului XX.

După studii în România, Lupașcu a ajuns la Paris, unde și-a susținut doctoratul în litere la Sorbona, în domeniul logicii și epistemologiei. Lucrarea sa despre evoluția logică și afectivitate a atras atenția unor personalități importante ale culturii franceze, printre care fizicianul Louis de Broglie și filosoful Émile Bréhier.

Filosofia lui Lupașcu a încercat să explice relația dintre contrarii - între materie și energie, între ordine și dezordine, între diferite forme ale cunoașterii. În 1960, odată cu publicarea eseului „Cele trei materii”, opera sa a început să fie tradusă și cunoscută pe plan internațional.

Ștefan Lupașcu a murit la Paris, în 1988, iar Academia Română l-a ales membru de onoare post-mortem în 1991.

1934: Alcatraz devenea una dintre cele mai temute închisori din SUA

Pe o mică insulă din Golful San Francisco, o fostă fortificație militară urma să devină una dintre cele mai cunoscute închisori din lume. La 11 august 1934, primii 53 de deținuți federali au ajuns la Alcatraz, locul care avea să fie asociat cu criminali celebri și cu reguli extrem de stricte.

Celebra închisoare Alcatraz. FOTO: arhivă

Transformarea fortului într-un penitenciar federal a început în 1933, iar instituția a funcționat timp de aproape trei decenii. Printre cei mai cunoscuți deținuți s-au numărat Al Capone, George „Machine Gun” Kelly și Alvin „Creepy” Karpis.

Regimul de detenție era extrem de sever: prizonierii petreceau între 18 și 23 de ore pe zi în celule, iar libertățile erau acordate doar celor care respectau reguli stricte.

Alcatraz a fost închis definitiv în 1963, iar astăzi este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Statele Unite.

1961: A murit Ion Barbu, matematicianul poet sau poetul matematician

Ion Barbu, numele literar al matematicianului Dan Barbilian, a fost una dintre personalitățile originale ale culturii române interbelice. Născut în 1895 la Câmpulung-Muscel, el a avut o dublă carieră: una în literatură și una în matematică.

Dan Barbilian, matematicianul poet. FOTO: arhivă

Ca poet, Ion Barbu a fost un reprezentant important al modernismului românesc, iar volumul „Joc secund” este considerat una dintre operele fundamentale ale poeziei românești moderne. Poezia sa, influențată de gândirea matematică, a construit imagini complexe, cu un limbaj concentrat și simbolic.

În acelaşi timp Dan Barbilian a fost un matematician apreciat, cu contribuții în domeniul geometriei.

Cele două domenii nu au existat separat în cazul său, ci s-au influențat reciproc.

Ion Barbu a murit la 11 august 1961 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

1983: S-a născut Chris Hemsworth, actorul devenit celebru în rolul lui Thor

Actorul australian Christopher Hemsworth s-a născut la 11 august 1983 și a devenit unul dintre cei mai cunoscuți actori de la Hollywood ai generației sale.

Christopher Hemsworth, în rolul Thor. FOTO: arhivă

Și-a început cariera în televiziune, în serialul australian „Home and Away”, însă recunoașterea internațională a venit odată cu rolul lui George Kirk în filmul „Star Trek” din 2009.

Marele succes a apărut în 2011, când a interpretat personajul Thor în producția Marvel cu același nume. Rolul zeului nordic al tunetului l-a transformat într-o vedetă mondială și a fost reluat în mai multe filme ale francizei „Răzbunătorii”.

De-a lungul carierei, Hemsworth a mai jucat în producții precum „Albă ca Zăpada și Războinicul Vânător” și „Cabana din pădure”, consolidându-și statutul de actor de acțiune.

1999: Ultima eclipsă totală de Soare a secolului al XX-lea

La 11 august 1999, milioane de oameni au privit unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale secolului trecut: o eclipsă totală de Soare.

Ultima eclipsă totală de soare a secolului al XX-lea a fost în 1999. FOTO: JSU

România s-a aflat într-o poziție privilegiată, fiind zona din Europa unde eclipsa a putut fi observată în condiții excelente. De altfel, Bucureștiul a fost singura capitală europeană aflată pe linia centrală a benzii de totalitate.

Evenimentul a atras un interes uriaș, iar pentru mulți români a rămas una dintre cele mai memorabile experiențe astronomice trăite la finalul mileniului al doilea.

2014: S-a sinucis Robin Williams, actorul care a făcut milioane de oameni să râdă și să plângă

Robin Williams a fost unul dintre cei mai apreciați actori americani ai generației sale, cunoscut pentru energia sa aparte, talentul comic și capacitatea de a interpreta personaje dramatice.

Robin Williams, actorul care a impresionat milioane de oameni. FOTO: Shutterstock

Născut în 1951, la Chicago, Williams a devenit celebru prin filme precum „Bună dimineața, Vietnam”, „Cercul poeților dispăruți”, „Doamna Doubtfire” și „Good Will Hunting”.

În 1998 a primit Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru interpretarea din „Good Will Hunting”. De-a lungul carierei, a mai fost nominalizat la Oscar și a câștigat numeroase alte distincții, inclusiv premii Globul de Aur și Grammy.

Robin Williams s-a sinucis la 11 august 2014, la locuința sa din California. Ulterior s-a aflat că suferea de demență cu corpi Lewy, o boală neurodegenerativă care poate provoca modificări severe ale stării de spirit și probleme cognitive.

Familia și colegii săi au insistat ca publicul să își amintească în primul rând de momentele de bucurie oferite de actor, nu doar de circumstanțele tragice ale dispariției sale.