Cum sunt umflate prețurile la benzinării. O anomalie greu de justificat: Avem petrol, dar carburanți scumpi

România se confruntă cu o situație paradoxală pe piața carburanților: deși este unul dintre cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană, prețurile la benzină și motorină sunt cele mai ridicate din regiune. În timp ce Bulgaria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina au prețuri semnificativ mai mici la pompă, România plătește în medie 1,80 euro pe litru pentru benzină și 2,03 euro pe litru pentru motorină, conform datelor comparate în analiza de față. 

De ce avem carburanți scumpi Foto: Shutterstock

România are o producție de petrol locală mult mai mare decât a tuturor vecinilor, inclusiv a Ucrainei, care deși are mai multe zăcăminte, nu le poate accesa din cauza războiului. 

În primele patru luni ale anului 2026, România a produs aproximativ 49.000 de barili de țiței pe zi, fiind depășită în UE doar de Italia (85.000 de barili pe zi) și Danemarca (76.000 de barili pe zi). Acest nivel de producție plasează țara noastră înaintea unor state precum Germania (28.000 de barili pe zi), Ungaria (25.000 de barili pe zi) sau Polonia (16.000 de barili pe zi). În ciuda acestui avantaj, prețurile la carburanți din România sunt cu 10-15% mai mari decât în Bulgaria, unde acciza este de două ori mai mică, și cu 6-16% mai mari decât în Serbia sau Republica Moldova, țări care importă o parte semnificativă din combustibil. 

În ciuda faptului că suntem printre principalii producători de petrol din Uniunea Europeană, comparativ cu vecinii avem cele mai crescute prețuri.

• România: Benzină – 1,80 EUR/L (circa 9,54 RON/L), Motorină – 2,03 EUR/L (circa 10,24 RON/L) 

• Bulgaria: Benzină – 1,53 EUR/L (-15,0% față de România), Motorină – 1,74 EUR/L (-14,3% față de România) 

• Ungaria: Benzină – 1,61 EUR/L (-10,6% față de România), Motorină – 1,86 EUR/L (-8,4% față de România) 

• Serbia: Benzină – 1,69 EUR/L (-6,1% față de România), Motorină – 1,94 EUR/L (-4,4% față de România) 

• Republica Moldova: Benzină – 1,50 EUR/L (-16,7% față de România), Motorină – 1,59 EUR/L (-21,7% față de România) 

• Ucraina: Benzină – circa 1,52 EUR/L (-15,8% față de România), Motorină – circa 1,78 EUR/L (-12,6% față de România).

Cum se explică anomalia prețurilor la carburanți

Eugenia Gusilov, fondatoarea Romania Energy Center, a explicat pentru Adevărul că prețurile ridicate sunt rezultatul a doi factori principali:

„Prima este taxa excesiv de mare, care se reflectă în diferența de 30 de cenți pe litru dintre România și Bulgaria, provenită din acciza mult mai mare aplicată în țara noastră: 59-60 de eurocenți pe litru, față de doar 30 de eurocenți în Bulgaria. Al doilea factor este marja de profit mai mare pe care și-o stabilesc companiile petroliere, chiar dacă aceasta a fost plafonată în luna august la nivelul mediei ultimelor douăsprezece luni. 

Deși acestea pot susține că marja acoperă costurile de producție, transport, rafinare, distribuție și adaosul comercial, afirmațiile lor sunt contrazise de declarațiile făcute în luna martie de directorul general al OMV, care estima costul total de producție și vânzare a unui litru de benzină la 90 de eurocenți, iar chiar dacă acest cost ar fi crescut între timp la un euro, rămâne sub prețul final practicat”.

Costuri de producție mai mici, dar prețuri finale mai mari

Eugenia Gusilov a subliniat că, deși România are o producție locală de aproximativ 20% din necesar, acest avantaj nu se reflectă în prețurile finale. Companiile petroliere, în special OMV Petrom, care extrage 98% din țițeiul românesc, ar trebui să aibă costuri de producție mai mici decât concurenții care importă materie primă. În opinia sa, prețul final de la pompă ar trebui să fie cel mai mic din regiune, nu cel mai ridicat:

„Un alt motiv prin care companiile ar putea justifica diferențele de preț față de vecini este acela că, deși România are o producție locală de 20%, nu trebuie să credem că benzina produsă intern se vinde la un prețul de 1 leu, așa cum i-a indus Georgescu în eroare pe români. Cu toate acestea, având în vedere că producem mai mult combustibil decât statele din jur, ar fi firesc ca acest lucru să se reflecte în prețuri finale mai mici, deoarece vecinii noștri, care importă mai mult, suportă și costuri suplimentare de transport. 

Prin urmare, OMV Petrom, care extrage 98% din țițeiul românesc, ar trebui să aibă un cost de producție mai mic, de maximum un euro pe litru. În consecință, marja de profit pe care o aplică este mai mare decât ar fi justificat, iar România ar trebui să aibă cel mai mic preț la combustibil dintre toate țările vecine”.

Rolul Consiliului Concurenței

Experta în energie a atras atenția asupra responsabilității Consiliului Concurenței, care ar trebui să investigheze structura costurilor fiecărei companii și să detalieze componentele prețului final. Ea a menționat că, atunci când acciza a fost redusă, prețul motorinei a scăzut la 9,99 lei pe litru, ceea ce sugerează că acesta este mai apropiat de costurile reale.

„Prin urmare, discuția revine la responsabilitatea Consiliului Concurenței, care ar trebui să investigheze această situație. Întrebarea dumneavoastră este pe deplin justificată, deoarece atunci când acciza a fost redusă, prețul motorinei a scăzut la 9,99 lei pe litru, ceea ce sugerează că acesta este, de fapt, prețul mai apropiat de costurile reale ale companiilor. 

De aceea i-am criticat: de ce toate cele patru companii practicau același preț de 10,20 de lei? După ce am făcut acest reproș în spațiul public, singura companie care a redus prețul a fost Petrom, ajungând la 10,14 lei. Acest lucru arată că, într-adevăr, Consiliul Concurenței pare să fie oarecum pasiv în această perioadă”.

Eugenia Gusilov a propus ca autoritatea de concurență să analizeze structura costurilor fiecărei companii și să publice detalii despre componentele prețului final: achiziția litrului de carburant, transportul, marja comercială și TVA-ul:

„Două lucruri sunt certe: OMV Petrom și Rompetrol ar trebui să practice cele mai mici prețuri din România, deoarece Rompetrol deține cea mai mare rafinărie, iar Petrom beneficiază de producție locală. În plus, având în vedere că producția internă este mai mare decât în alte țări din regiune, România ar trebui să aibă cel mai ieftin carburant dintre vecinii săi.

Pentru a clarifica această situație, Consiliul Concurenței ar trebui să analizeze structura costurilor fiecărei companii și să detalieze, din prețul de 10,2 lei afișat la pompă, cât reprezintă achiziția litrului de carburant, cât transportul, cât marja comercială și cât TVA-ul. Aceste componente variază de la o companie la alta, în funcție de prețul de achiziție și de distanța de transport: costurile sunt mai mici atunci când sursa este mai apropiată și mai mari atunci când este mai îndepărtată”.

România, cea mai mare scumpire a carburanților din UE

În luna iulie a acestui an, România a înregistrat cea mai mare creștere anuală a prețurilor la carburanți și lubrifianți pentru transportul personal dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, conform datelor Eurostat.

Astfel, în iulie 2026, prețurile din această categorie erau cu 24,2% mai mari decât în iulie 2025, în timp ce media europeană a fost de doar 16,9%.

Această evoluție nu îi afectează doar pe șoferi, ci are impact și asupra firmelor, deoarece combustibilul reprezintă un cost direct pentru transport, iar scumpirea lui poate influența prețurile altor bunuri și servicii.

Pe locurile următoare în acest clasament s-au situat Germania și Lituania, cu câte 22,9%, Bulgaria, cu 22,2%, Țările de Jos, cu 22%, și Finlanda, cu 20,5%.

Este important de menționat că procentul de 24,2% reflectă diferența dintre prețurile din iulie 2026 și cele din iulie 2025, nu o scumpire produsă în decursul unei singure luni.