Cernavodă repornește primul reactor. Transelectrica a anunțat calendarul revenirii în sistem
Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă ar urma să fie reconectată la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie, potrivit programului publicat de Transelectrica. Reactorul va reveni treptat la putere, iar funcționarea la capacitate normală este prevăzută pentru sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19:00.

Conform tabelului Transelectrica, sincronizarea cu rețeaua este programată vineri, la ora 13:00. Ulterior, puterea reactorului va crește în mai multe etape, până la atingerea regimului normal de funcționare.

Unitatea 1 are o putere instalată de aproximativ 700 MW. Revenirea sa în sistem va aduce din nou această capacitate de producție la dispoziția sistemului energetic național, după mai multe luni de indisponibilitate.
Nuclearelectrica: Pornirea Unității 2 depinde de creșterea susținută a nivelului Dunării
SN Nuclearelectrica SA a anunțat că, în urma întrunirii condițiilor minime necesare, astăzi, 4 noiembrie 2026, au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1 a CNE Cernavodă. Resincronizarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național (SEN) este estimată pentru vineri, 6 noiembrie 2026.
Pornirea unei unități nucleare este o operațiune complexă, strict procedurată și se desfășoară cu respectarea riguroasă a cerințelor de securitate nucleară.
„Începerea manevrelor de pornire a Unității 1, odată cu îndeplinirea condițiilor minime pentru pornirea în deplină siguranță, este un pas important, așteptat deopotrivă de companie, de autorități și de public. Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului. Pe toată durata opririi, specialiștii centralei au derulat, cu profesionalism și responsabilitate, activități specifice pentru menținerea unităților în condiții sigure. Le mulțumesc pentru tot efortul susținut. Acest context ne determină să continuăm măsurile deja începute, pentru a putea răspunde corespunzător, dacă astfel de circumstanțe se vor repeta. Împreună cu autoritățile competente și partenerii, lucrăm la soluții concrete pe termen scurt, mediu și lung, care să crească disponibilitatea instalațiilor în situația reapariției unui eveniment similar și să îi reducă efectele. Acesta este angajamentul Nuclearelectrica pentru perioada următoare", a declarat Mihai Gioară, Director General Nuclearelectrica.
Funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN.
De ce au fost oprite reactoarele de la Cernavodă
Unitatea 1 a fost oprită în siguranță pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august. Decizia a fost determinată de debitul foarte scăzut al Dunării, care a afectat condițiile de alimentare cu apă ale centralei.
La sfârșitul lunii octombrie, Nuclearelectrica anunța că ambele reactoare erau menținute în stare oprită sigură. Compania preciza că nivelul apei din bazinul de aspirație al pompelor crescuse, însă această evoluție nu era încă susținută de o creștere generală a nivelului Dunării în amonte de Cernavodă.
Pentru repornire, nivelul apei trebuie să se mențină în limitele necesare timp de mai multe zile și să aibă o tendință de creștere. Nuclearelectrica precizase că va solicita reconectarea centralei la rețea atunci când condițiile tehnice și hidrologice vor permite acest lucru.
Oprirea celor două unități a pus presiune pe sistemul energetic
Indisponibilitatea reactoarelor a însemnat pierderea unei importante surse de producție internă de electricitate. Necesarul a trebuit acoperit prin contribuția celorlalte centrale și prin importuri, într-o perioadă în care și producția hidroenergetică era afectată de lipsa precipitațiilor.
Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie măsurile speciale care permit Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali sau să oprească exporturile de electricitate, dacă siguranța alimentării este pusă în pericol.
Documentele care au fundamentat prelungirea acestor măsuri indicau că necesarul de electricitate la orele de vârf ar putea ajunge în noiembrie la 8.500 MW și chiar ar putea depăși acest nivel în cazul unor temperaturi mult mai scăzute decât cele obișnuite.




















































