Analiză Ce verifică ANAF când controlează averile românilor. Banii și veniturile care trebuie justificate

ANAF verifică tot mai atent situația fiscală a persoanelor fizice, iar controalele urmăresc diferențele dintre veniturile declarate, patrimoniul deținut, cheltuielile efectuate și fluxurile de bani. În perioada iulie 2025 - mai 2026, Fiscul a finalizat 1.102 acțiuni de control și a stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei. În acest context, documentele care pot demonstra proveniența banilor și îndeplinirea obligațiilor fiscale devin esențiale în cazul unei verificări. Avocaţii au explicat pentru „Adevărul” ce trebuie să știe românii și ce documente trebuie să prezinte.

ANAF verifică averile persoanelor fizice. Foto arhivă

Verificarea situației fiscale personale a devenit o componentă importantă a activității ANAF. Instituția utilizează informații provenite din România, dar și date obținute prin schimburi internaționale de informații, pentru a identifica situațiile în care veniturile declarate nu corespund cu patrimoniul, cheltuielile sau fluxurile financiare ale unei persoane.

Datele ANAF arată că, între iulie 2025 și mai 2026, au fost finalizate 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice. În urma acestora, au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei.

Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice este structura specializată a ANAF pentru aceste verificări. Inspectorii analizează documente, venituri, cheltuieli, patrimoniul și fluxurile de bani pentru a stabili dacă situația fiscală declarată corespunde realității.

Avocata Elena Grecu a explicat pentru „Adevărul” că simpla deținere a unei averi importante nu reprezintă, în sine, o problemă fiscală.

„Faptul că o persoană are un patrimoniu important nu înseamnă, în sine, că are o problemă fiscală. Ceea ce urmărește ANAF în cadrul verificării situației fiscale personale este dacă există neconcordanțe între veniturile declarate și situația patrimonială, cheltuielile efectuate sau fluxurile de trezorerie și, mai ales, dacă acestea pot fi explicate și susținute prin documente”, a declarat aceasta.

În analiza de risc, Codul de procedură fiscală consideră relevantă o diferență semnificativă atunci când aceasta depășește 10% din veniturile declarate și este de cel puțin 50.000 de lei. Începând cu 2026, persoanele fizice pot fi selectate și aleatoriu pentru verificarea situației fiscale personale, însă selecțiile aleatorii nu pot depăși 10% din totalul persoanelor selectate într-un an.

Fondurile a căror proveniență nu poate fi demonstrată

Una dintre principalele categorii de nereguli identificate de ANAF în controalele recente este reprezentată de fondurile a căror proveniență nu a putut fi justificată.

Printre situațiile întâlnite s-au numărat depuneri de numerar în conturi bancare personale sau ale unor societăți, achiziții de bunuri mobile și imobile cu numerar, împrumuturi acordate propriilor societăți și majorări de capital social.

Inspectorii au întâlnit și cazuri în care contribuabilii au invocat economii păstrate în numerar, venituri realizate în străinătate sau bani primiți de la alte persoane. În unele situații, explicațiile nu au fost însă susținute și prin documente care să demonstreze proveniența fondurilor și existența acestora în perioada verificată.

„De aceea, este important ca persoanele fizice să păstreze documentele care justifică proveniența sumelor importante - contracte de vânzare, documente privind împrumuturi, donații sau moșteniri, extrase bancare, precum și documente privind veniturile obținute în România sau în străinătate”, a explicat Elena Grecu.

Avocata precizează că simplul fapt că o sumă se află într-un cont bancar nu dovedește, prin el însuși, proveniența acesteia. În cazul unei verificări, contribuabilul trebuie să poată explica sursa și natura juridică a fondurilor.

Veniturile nedeclarate, printre problemele constatate

Controalele ANAF au identificat și venituri care nu fuseseră declarate. Printre acestea s-au numărat venituri din cedarea folosinței bunurilor, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare și venituri obținute din străinătate.

Obligația de declarare diferă în funcție de categoria venitului. Pentru anumite venituri realizate în România, impozitul este reținut la sursă, iar contribuabilul nu mai are, în anumite situații, obligații declarative suplimentare. Pentru alte categorii, declararea revine direct persoanei fizice.

O atenție specială este necesară în cazul veniturilor din străinătate. ANAF primește informații de la autoritățile fiscale din alte state prin mecanismele de schimb internațional de informații, însă aceste date pot ajunge la autoritatea română după expirarea termenului de depunere a Declarației unice.

Prin urmare, faptul că un venit din străinătate nu apare în datele precompletate nu înseamnă că persoana nu are obligația de a-l declara. ANAF a precizat recent că persoanele care au obținut venituri din străinătate pentru care există obligația declarării în România trebuie să le includă în Declarația unică.

Ce se întâmplă când ANAF trimite o notificare

Notificările primite de la ANAF nu trebuie ignorate, spune Elena Grecu.

„În procedura de verificare există o etapă în care contribuabilul își poate reanaliza situația fiscală, poate depune sau corecta declarațiile și poate prezenta explicații și documente care justifică diferențele identificate”, a declarat avocata.

În timpul verificării, contribuabilul are dreptul să prezinte documente și explicații, să fie informat cu privire la constatările organului fiscal, să își exprime punctul de vedere și să conteste decizia de impunere.

La rândul său, avocata Ana Maria Boboc a explicat pentru „Adevărul” că documentele și explicațiile relevante ar trebui prezentate încă din timpul verificării, nu doar după emiterea unei eventuale decizii de impunere.

„Verificarea situației fiscale personale este o procedură în care ANAF poate corobora declarațiile contribuabilului cu informații obținute de la autorități, instituții publice, terți și chiar de la persoane cu care acesta a avut raporturi economice sau juridice”, a declarat Ana Maria Boboc.

Potrivit acesteia, modul în care sunt prezentate informațiile și documentele poate fi important pe parcursul procedurii.

„Din acest motiv, apărarea nu ar trebui construită după emiterea unei decizii de impunere: documentele și explicațiile relevante trebuie prezentate încă din cursul verificării, în termenele prevăzute de lege, iar contribuabilul are dreptul să fie informat asupra constatărilor organului fiscal pe parcursul procedurii”, a explicat aceasta.

Ana Maria Boboc atrage atenția și asupra necesității ca informațiile prezentate de contribuabil să fie susținute de documente.

„În astfel de controale, coerența dintre documente, declarațiile fiscale și circuitul efectiv al fondurilor poate avea o importanță decisivă. Deci, atenție la ceea ce declarați: totul trebuie să fie justificat prin documente”, a precizat avocata.

Impozit de 70% pentru veniturile cu sursă neidentificată

Consecințele pot fi importante atunci când sursa unor venituri nu poate fi identificată de autoritățile fiscale. Începând cu 1 iulie 2024, veniturile a căror sursă nu poate fi identificată sunt impozitate cu o cotă de 70%, la care se pot adăuga obligații fiscale accesorii.

„Consecințele lipsei unor justificări pot fi semnificative, întrucât veniturile a căror sursă nu poate fi identificată de organele fiscale sunt impozitate în prezent cu o cotă de 70%, la care se pot adăuga obligații fiscale accesorii”, a precizat Elena Grecu.

În cazul în care contribuabilul consideră că ANAF a stabilit în mod greșit originea sau natura fiscală a unor fonduri, concluziile organelor fiscale pot fi contestate în cadrul procedurilor administrative sau în instanță.

Verificările pot viza și perioade mai vechi

Schimbul de informații cu autoritățile fiscale din alte state înseamnă că ANAF poate ajunge la date privind venituri și tranzacții realizate cu mai mulți ani în urmă.

Ca atare, în timpul unei verificări pot fi solicitate documente referitoare la perioade anterioare, inclusiv pentru venituri realizate începând cu 2021, în măsura în care acestea se află în perioada pentru care obligațiile fiscale nu sunt prescrise.

Acest lucru face relevantă păstrarea documentelor privind veniturile, tranzacțiile și sursele de finanțare pentru perioadele prevăzute de legislație.

Peste 540 de milioane de lei, stabilite suplimentar de ANAF

În perioada iulie 2025 – mai 2026, cele mai mari creanțe fiscale stabilite în urma controalelor privind situația fiscală personală au fost de 23,1 milioane de lei în Prahova și 22,5 milioane de lei, respectiv 21,6 milioane de lei, în două acțiuni distincte din București.

Numai în mai 2026, cele 56 de decizii de impunere emise în urma acestor verificări au generat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane de lei.

În acest context, documentele care pot demonstra proveniența fondurilor și îndeplinirea obligațiilor fiscale rămân relevante în cazul unei verificări. Contractele de vânzare, documentele privind împrumuturile, donațiile și moștenirile, extrasele bancare și documentele privind veniturile din România sau din străinătate pot fi folosite pentru justificarea situației fiscale.