Analiză Ce se întâmplă cu ratele și cursul euro după majorarea dobânzii în Europa. Efectele pentru România

Decizia BCE de majorare a dobânzii de politică monetară este importantă și pentru România, chiar dacă BNR nu își stabilește dobânda-cheie în funcție de deciziile instituției europene. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat ce efecte va avea asupra costului finanțării în euro, asupra cursului de schimb și asupra randamentelor obligațiunilor, însă amploarea acestora depinde de reacția piețelor și de condițiile economice din România.

BCE a majorat joi dobânda cheie la 2,5% Foto: arhivă

Banca Centrală Europeană a majorat joi, 10 septembrie 2026, dobânzile de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, în contextul presiunilor inflaționiste generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de creșterea prețurilor la energie.

Dobânda la facilitatea de depozit a fost majorată de la 2,25% la 2,50%, în timp ce rata operațiunilor principale de refinanțare a crescut de la 2,40% la 2,65%, iar facilitatea de creditare marginală a ajuns de la 2,65% la 2,90%. Noile niveluri intră în vigoare la 16 septembrie. 

Pentru a vedea care ar putea fi efectele majorării dobânzii BCE de la 2,25% la 2,50%, „Adevărul” a cerut opinia mai multor analiști financiari. Aceștia au abordări diferite asupra impactului pe care o astfel de decizie l-ar putea avea asupra economiei românești.

Gresoi: Majorarea BCE nu scumpește peste noapte toate creditele din România

Silviu Gresoi, analist de date, a declarat pentru „Adevărul” că majorarea dobânzii BCE nu va avea un efect imediat asupra tuturor creditelor contractate în România.

„Majorarea BCE nu scumpește peste noapte toate creditele din România. Impactul direct este asupra creditelor în euro, prin EURIBOR. Pentru creditele în lei, ROBOR poate reacționa mai rapid, iar IRCC abia cu întârziere. Un euro mai bine remunerat poate pune presiune pe leu și reduce spațiul BNR pentru scăderea dobânzii. La obligațiuni, randamentele pot urca, iar prețurile celor deja emise pot scădea. Mesajul este clar: perioada banilor ieftini se îndepărtează”, a explicat analistul.

Putilean: ROBOR și IRCC nu au motive să fie afectate

Și Raul Putilean, analist financiar, consideră că majorarea dobânzii BCE la 2,50% nu va produce un impact pronunțat asupra României, în condițiile în care o asemenea mișcare a fost deja anticipată de piețele financiare.

„Astăzi nu ne așteptăm la un impact pronunțat asupra României. Creditele în lei sunt legate de ROBOR și IRCC, indici strict interni, guvernați de BNR, fără legătură cu BCE. Creditele în euro depind de Euribor, dar o majorare la 2,5% este de săptămâni bune anticipată de piață, deci efectul e deja parțial încorporat în cotații; ar deveni vizibil doar dacă BCE ar surprinde prin amploare sau prin ton mai restrictiv”, a explicat Raul Putilean.

Analistul subliniază că nici ROBOR, nici IRCC nu ar trebui să fie influențate direct de decizia BCE, deoarece sunt indicatori ai pieței interbancare românești.

„ROBOR și IRCC nu au motive să fie afectați, fiind indici ai pieței interbancare românești. ROBOR 3M este la 5,84%, stabil de câteva săptămâni, iar IRCC trimestrial la 5,56%”, a precizat acesta.

În ceea ce privește cursul de schimb, Putilean estimează că euro ar trebui să rămână relativ stabil, în condițiile în care BNR are un rol important în gestionarea evoluției leului.

„Cursul euro/leu ar trebui să rămână stabil, dar nu din cauza dobânzilor băncilor comerciale, ci pentru că BNR administrează activ cursul prin intervenții din rezervele valutare. Singurul canal indirect ar fi diferențialul de dobândă leu-euro, care influențează fluxurile de capital, dar efectul e de regulă absorbit de BNR”, a explicat analistul.

În opinia sa, BNR nu urmează mecanic deciziile BCE, iar principala problemă cu care se confruntă în prezent banca centrală este inflația ridicată din România.

„BNR nu urmează mecanic BCE. Motivul real al decuplării actuale e o problemă proprie, mai presantă: inflație de circa 10%, alimentată de majorările de TVA și accize, cu dobânda-cheie la 6,5% și relaxare posibilă abia din septembrie-octombrie”, a mai spus Raul Putilean.

În ceea ce privește obligațiunile românești, analistul se așteaptă la o eventuală creștere marginală a randamentelor, însă consideră că factorul decisiv rămâne situația fiscală a României.

„Randamentele obligațiunilor românești ar putea urca marginal, prin efectul de antrenare al randamentelor Bund, folosite ca benchmark. Factorul dominant rămâne însă prima de risc a României, legată de deficitul bugetar și de perspectivele de rating, complet independentă de decizia BCE”, a explicat acesta.

Negrescu: România ar putea simți un nou val de inflație

Analistul Adrian Negrescu consideră că majorarea dobânzii BCE ar putea contribui la apariția unui nou val de inflație, inclusiv în România, unde presiunile asupra prețurilor sunt deja ridicate.

„Decizia BCE anunță, din păcate, un nou val de inflație pe care îl vom simți poate mai mult decât ceilalți europeni. Creșterea dobânzilor înseamnă că banii devin mai scumpi, iar efectele se vor vedea în creșterea prețurilor. În România, chiar dacă dobânda-cheie este înghețată la 6,5%, majorarea prețurilor la energie și carburanți, coroborată cu efectele scumpirilor din UE, se vor traduce într-un nou val de inflație”, a declarat analistul.

Negrescu spune însă că amploarea unui asemenea fenomen ar fi dificil de anticipat și consideră puțin probabilă depășirea pragului de 10% al inflației doar ca urmare a acestei evoluții.

„Cât de mare va fi acesta rămâne de văzut. Cert este că amplitudinea nu va putea fi foarte ridicată, adică să nu ne așteptăm la o inflație de peste 10% pentru simplul motiv că și așa puterea de cumpărare a scăzut puternic, iar prețurile sunt ca un elastic – dacă tragi prea mult de el se rupe, altfel spus, dacă scumpești prea mult rămâi cu marfa nevândută”, a explicat Adrian Negrescu.

În ceea ce privește politica monetară a BNR, analistul consideră că banca centrală nu are în acest moment motive să majoreze dobânda-cheie.

„Dincolo de efectele în inflație, BNR n-are niciun motiv momentan pentru a crește dobânda-cheie”, a afirmat acesta.

Adrian Negrescu consideră că, în cazul dobânzilor la care se împrumută statul, evoluția acestora va depinde într-o măsură mai mare de situația fiscală și de evaluarea agențiilor de rating decât de decizia BCE.

„În ceea ce privește dobânzile la care se împrumută statul, acestea au crescut deja, iar trendul va fi dat, cel mai probabil, nu de situația externă, cât mai ales de rezultatul evaluării S&P din 2 octombrie. Dacă vom intra în Junk, dobânzile vor exploda, dacă nu probabil vor rămâne în intervalul 7-8% cel puțin până în primăvara anului viitor”, a mai spus analistul.

BCE a decis joi majorarea dobânzii de politică monetară

Banca Centrală Europeană a anunțat joi, 10 septembrie 2026, decizia privind dobânzile de politică monetară.

Banca Centrală Europeană a majorat joi, 10 septembrie 2026, dobânzile de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, în contextul presiunilor inflaționiste generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de creșterea prețurilor la energie.

Dobânda la facilitatea de depozit a fost majorată de la 2,25% la 2,50%, în timp ce rata operațiunilor principale de refinanțare a crescut de la 2,40% la 2,65%, iar facilitatea de creditare marginală a ajuns de la 2,65% la 2,90%. Noile niveluri intră în vigoare la 16 septembrie

Aș pune intertitlul astfel, iar declarația poate fi introdusă ca un ultim paragraf al analizei, fără să o fragmentăm prea mult:

Lagarde: BCE nu se angajează în avans față de o anumită traiectorie a dobânzii

Lagarde: BCE nu se angajează în avans față de o anumită traiectorie a dobânzii

Christine Lagarde a subliniat că perspectiva economică rămâne extrem de incertă, cu riscuri atât pentru o accelerare a inflației, cât și pentru o încetinire a creșterii economice. Președinta BCE a arătat că amploarea și durata șocului energetic vor avea un rol important în evoluția economiei și a prețurilor.

„Perspectiva rămâne extrem de incertă, existând riscuri în sensul creșterii inflației și în sensul reducerii creșterii economice. În ceea ce privește șocul energetic, scenariile actualizate elaborate de experți ilustrează gama largă de rezultate privind modul în care creșterea și inflația ar evolua în funcție de diferite ipoteze privind intensitatea și durata acestuia, precum și efectele sale indirecte și de runda secundară.

Prin decizia de astăzi, rămânem bine poziționați pentru a naviga prin incertitudinea cauzată de conflict. Vom urma o abordare bazată pe date și pe fiecare întâlnire în parte pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. În special, deciziile noastre privind rata dobânzii se vor baza pe evaluarea noastră a perspectivelor inflației și a riscurilor aferente acestora, în lumina datelor economice și financiare viitoare, precum și a dinamicii inflației de bază și a forței de transmitere a politicii monetare. Nu ne angajăm în prealabil față de o anumită traiectorie a ratei dobânzii”, a declarat președinta BCE.