Analiză Moody’s a cruțat România. Acum politicienii pot strica tot. Avertismentul analiștilor

România a scăpat, pentru moment, de cel mai prost scenariu. Moody’s a menținut ratingul de țară la Baa3, ultima treaptă din categoria investment grade, după ce, cu o săptămână înainte, și Fitch decisese să păstreze ratingul României. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat ce înseamnă acest lucru pentru țara noastră, dar și ce ar mai fi de făcut.

România a evitat, deocamdată, cel mai prost scenariu, dar nu și-a rezolvat problemele. Foto arhivă

Decizia Moody’s de a menține ratingul României la Baa3, ultima treaptă din categoria investment grade, evită pentru moment scenariul cel mai prost: intrarea țării în categoria „junk”. Este o veste bună pentru România, dar nu și una care să permită Guvernului să lase garda jos.

Moody’s a păstrat perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că agenția consideră în continuare posibilă o retrogradare dacă România nu reușește să continue consolidarea fiscală. Cu alte cuvinte, România a evitat sancțiunea, dar rămâne sub observație.

Adrian Codirlașu consideră că menținerea ratingului este, în acest context, „foarte bună” pentru România. „Este foarte bine, dacă era o retrogradare se vedea deja pe piețe”, spune analistul, care vede în decizia Moody’s o confirmare a faptului că măsurile adoptate de Guvern au produs rezultate mai bune decât se anticipa.

„Moody’s a observat că Guvernul a livrat mai mult decât a promis, iar acest lucru s-a văzut și în execuția bugetară, care arată foarte bine”, a declarat Adrian Codirlașu pentru „Adevărul”.

Este partea pozitivă a raportului Moody’s: agenția recunoaște că România a făcut progrese mai rapide decât anticipase în reducerea deficitului. Estimarea pentru 2026 este de 5,8% din PIB, ceea ce reprezintă o ajustare importantă.

Dar tocmai pentru că România se află pe ultima treaptă a categoriei investment grade, rezultatul trebuie privit cu prudență. O singură treaptă mai jos, la Ba1, ar însemna pierderea statutului de țară recomandată pentru investiții.

„Trebuie să fim atenți, pentru că orice reversibilitate a costurilor ne va duce în Junk”,  a spus el.

România a evitat retrogradarea, dar nu a ieșit din zona de pericol

Silviu Gresoi interpretează decizia Moody’s într-o cheie mai prudentă. „Decizia Moody’s este, în esență, un semnal de avertizare, nu o veste bună în sens deplin, dar nici o veste dramatică”, spune analistul de date.

Formula surprinde foarte bine situația României.

Partea bună este că ratingul a fost menținut. Partea mai puțin bună este că Moody’s nu a schimbat perspectiva negativă. România rămâne, așadar, într-o poziție în care o deteriorare a situației fiscale sau politice poate duce la retrogradare.

„România a evitat retrogradarea și rămâne în zona recomandată investițiilor, însă menținerea perspectivei negative arată că agenția așteaptă rezultate concrete, nu doar promisiuni”, a declarat Gresoi pentru „Adevărul”.

Asta înseamnă că următoarea perioadă va fi decisivă. Nu mai este suficient ca Guvernul să anunțe măsuri de reducere a deficitului. Acestea trebuie să apară în execuția bugetară și să fie menținute în timp.

Problema este că datoria și dobânzile continuă să crească

România are, în continuare, o problemă fiscală serioasă, chiar dacă deficitul începe să scadă.

Moody’s estimează că datoria publică va crește de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028. În același timp, costurile cu dobânzile ar urma să urce de la 2,8% din PIB în 2025 la 3,3% în 2028.

Presiunea este cu atât mai mare cu cât statul are nevoie de sume importante pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei. Moody’s estimează un necesar mediu de finanțare de aproximativ 12% din PIB pe an în perioada 2026-2028.

De aceea, orice deteriorare a percepției asupra României poate deveni costisitoare. Dacă investitorii consideră că ajustarea fiscală nu este sustenabilă, presiunea se poate transmite în dobânzi, curs și costurile de finanțare ale statului.

„Dacă deficitul bugetar, cheltuielile publice și colectarea veniturilor nu sunt ținute sub control, presiunea pe rating, curs, dobânzi și costurile de finanțare poate crește”, a declarat la rândul său Silviu Gresoi.

Cu alte cuvinte, problema ratingului nu este una abstractă. O retrogradare sau chiar perspectiva unei retrogradări poate face împrumuturile României mai scumpe, într-un moment în care statul are deja nevoie de finanțare masivă.

Următorul test va fi politic

Moody’s nu vorbește doar despre cifre. Una dintre principalele vulnerabilități identificate de agenție este fragmentarea politică și riscul ca aceasta să încetinească reformele și consolidarea fiscală.

Moody’s spune că perspectiva negativă ar putea reveni la „stabilă” dacă România demonstrează că există un consens politic pentru continuarea consolidării fiscale și după 2026.

Adică problema nu mai este doar dacă actualul Guvern a reușit să convingă agențiile de rating, ci dacă direcția fiscală va fi păstrată și după eventualele schimbări politice.

„Important este să nu deviem de la strategia pe care ne-am propus-o”, a punctat Codirlașu pentru „Adevărul”, subliniind că aceasta este, probabil, cea mai importantă condiție pentru ca actuala decizie Moody’s să fie transformată într-un rezultat durabil.

Moise Guran vede deja miza politică a următoarei etape

În acest context trebuie privită și analiza jurnalistului Moise Guran, care leagă decizia Moody’s de calendarul politic și de schimbarea Guvernului.

„Și cu asta probabil jobul Guvernului Bolojan s-a încheiat. Acum «Maurul trebuie să plece»”, scrie Guran, sugerând că menținerea ratingului poate închide o etapă în care actualul Executiv și-a îndeplinit principala misiune fiscală.

El leagă momentul de următoarele date economice și politice și consideră că schimbarea guvernului poate veni imediat după publicarea datelor privind economia din trimestrul al doilea.

Indiferent dacă scenariul politic anticipat de Guran se va confirma sau nu, problema pe care o ridică este una reală și apare și în evaluarea Moody’s: ce se întâmplă cu consolidarea fiscală după schimbarea Guvernului?

Pentru agenția de rating, continuitatea este esențială. Pentru România, cu atât mai mult.

Ce ar putea schimba perspectiva Moody’s

Agenția a indicat și ce ar putea transforma perspectiva negativă în una stabilă: un consens politic pentru continuarea consolidării fiscale, un buget pentru 2027 care să ducă deficitul mai jos și o reformă a salarizării în sectorul public care să stabilizeze și ulterior să reducă fondul de salarii.

Gresoi rezumă ceea ce va conta pentru investitori: „În octombrie, investitorii și agențiile se vor uita mai puțin la declarații și mai mult la execuția bugetară, stabilitatea politică și capacitatea României de a livra reformele asumate.”

Este, probabil, cel mai important mesaj al momentului.

România nu mai are nevoie să convingă prin declarații că va reduce deficitul. Trebuie să arate, prin cifre, că îl reduce. Nu este suficient să anunțe reforme. Trebuie să le implementeze. Și nu este suficient ca actualul Guvern să susțină consolidarea fiscală dacă următorul Executiv schimbă direcția.

România a primit timp. Acum trebuie să-l folosească

Decizia Moody’s poate fi, prin urmare, citită ca un răgaz.

România a evitat retrogradarea, dar nu și-a rezolvat problema fiscală. Ratingul Baa3 rămâne, perspectiva este negativă, iar următoarele luni vor arăta dacă măsurile adoptate până acum reprezintă începutul unei consolidări fiscale reale sau doar o corecție temporară.

Pentru piețe, diferența este esențială. La nivelul actual al datoriei și al costurilor de finanțare, România nu își permite o nouă deteriorare a deficitului sau o întoarcere de la măsurile deja adoptate. Iar schimbarea politică ce se conturează face ca problema continuității să devină la fel de importantă ca rezultatele obținute până acum.

Moody’s nu a închis ușa unei reveniri la perspectivă stabilă. Dar nici nu a oferit României un cec în alb. Următoarea evaluare va avea la bază cifrele: deficitul, cheltuielile, datoria, bugetul pentru 2027 și reformele care vor fi efectiv puse în aplicare.

Deocamdată, România rămâne investment grade. Dar este pe ultima treaptă. Iar de aici înainte, orice pas înapoi poate avea un preț mult mai mare.