Analiză Ce ar câștiga și ce ar pierde România din suprataxarea profiturilor petroliștilor. Bani la buget sau risc de scumpiri?

Șase state UE vor să taxeze profiturile excepționale ale companiilor petroliere, însă economiștii atrag atenția că măsura ar putea avea un efect pervers: firmele ar putea transfera anticipat costul taxei în prețurile plătite de consumatori. În același timp, în cazul României, suprataxarea profiturilor ar putea aduce venituri suplimentare la buget, într-o perioadă în care problema nu este doar nivelul cheltuielilor, ci și faptul că statul colectează mult sub media europeană.

Șase state UE propun suprataxarea profiturilor excepționale ale companiilor petroliere Foto: Shutterstock

Șase state membre ale Uniunii Europene cer introducerea unei taxe la nivel comunitar care să fie aplicată companiilor petroliere, ale căror profituri au crescut semnificativ din cauza blocajului Strâmtorii Ormuz. Miniștrii de Finanțe din Germania, Italia, Austria, Polonia și Portugalia, împreună cu ministrul Economiei din Spania, au trimis o scrisoare comună ministrului de Finanțe al Irlandei, țară care deține în prezent președinția rotativă a UE, în care solicită ca problema introducerii acestei taxe să fie inclusă pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor de Finanțe din blocul comunitar, programată luna viitoare la Dublin.

În România, profiturile excepționale ale companiilor petroliere pot fi consistente. De pildă, în primul semestru al anului 2026, Rompetrol Rafinărie a obținut un profit net de 40,4 milioane de dolari, după ce în aceeași perioadă a anului trecut compania înregistrase o pierdere de 53 de milioane de dolari.

„Taxa poate ajunge, în final, în prețul plătit de consumator”

Potrivit economistului Christian Năsulea, măsura suprataxării profiturilor excepționale înregistrate de companiile petroliere poate fi văzută ca fiind oportună de state, mai ales în condițiile în care aceste firme transferă anticipat către prețul pe care îl plătește consumatorul final sume umflate, pentru a face față acestor creșteri.

„Din perspectiva statului român, o astfel de măsură ar fi, în principiu, perfect normală și chiar de așteptat. Trebuie să fim atenți la faptul că multe companii includ deja în calculul prețului final și eventualele taxe pe profiturile extraordinare, ceea ce înseamnă că, în multe țări, prețurile mari sunt, parțial, rezultatul faptului că firmele anticipează aceste măsuri. Companiile, știind că ar putea fi taxate suplimentar, își măresc prețurile pentru a-și asigura marjele și pentru a acoperi această posibilă taxă, iar acest comportament – identificat de economiști în alte țări – se traduce, practic, printr-un transfer anticipat al costurilor de la companii către clienți”, a explicat Christian Năsulea, pentru „Adevărul”.

La rândul lui, economistului Andrei Mocearov, susține că măsura ar face bine finanțelor țării în contextul problemelor cu deficitul bugetar.

„Măsura este foarte bună, mai ales în contextul deficitului bugetar al României. Tocmai de aceea este și păcat că țara noastră nu se află în grupul celor care cer această taxă. Asta mă face mai degrabă să cred că, la fel cum a mai fost cazul și în alte situații din trecut, România se va opune acestei măsuri. Adesea, atunci când alte state propun taxe mai mari pe profituri excepționale, noi facem lobby împotriva ideii, din cauza modului de gândire al consultanților care stau în jurul politicienilor. Așa s-a întâmplat și cu propunerea ca o parte din banii pentru înarmare să vină din suprataxarea mediului de afaceri, în detrimentul oamenilor de rând”, arată Andrei Mocearov, pentru „Adevărul”.

Problema României: cât încasează statul

Însă economistul Andrei Mocearov atrage atenția asupra modului în care sunt privite veniturile și cheltuielile statului. Potrivit acestuia, problema finanțelor publice trebuie analizată și prin prisma capacității reduse de colectare a veniturilor.

El a făcut referire la o afirmație controversată a ministrului interimar al Finanțelor Alexandru Nazare, potrivit căruia salariile bugetarilor ar consuma aproximativ 40% din încasările la bugetul de stat, acesta fiind cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 26%. 

Pentru 2025, cele mai recente date Eurostat arată că veniturile totale ale administrației publice din România au fost aproximativ 35,4% din PIB, iar cheltuielile cu remunerarea angajaților din sectorul public au fost aproximativ 10,5% din PIB. Deci, în 2025, cheltuielile publice cu angajații au reprezentat 29% din veniturile totale ale administrației publice, nu 40%. Iar în ceea ce privește raportul la cheltuielile totale ale administrației publice, procentul din dreptul României este de 24,2%, puțin peste media europeană de 20,9%.

De asemenea, spre deosebire de media UE, unde, în 2025, veniturile provenite din impozite și contribuții sociale nete au reprezentat aproximativ 40% din PIB, în România acestea au fost de doar 29,2% din PIB. Astfel, dacă România ar fi încasat la buget cât media europeană, acum am fi avut 214 miliarde lei în plus, ceea ce ne-ar fi dus departe de a înregistra deficit. 

Astfel, capacitatea redusă de colectare a veniturilor face ca procentul alocat salariilor să pară mult mai mare, deși țara noastră are printre cele mai subțiri aparate bugetare din UE, pe cap de locuitor. Potrivit statisticile publicate de OCDE în 2025 privind ponderea angajaților administrației publice din totalul persoanelor care lucrează, procentul României era de 17,36%, sub media organizației de 18,41%.