Interviu Profituri record la rafinării, motorină scumpă la pompă. „Consiliul Concurenței s-a comportat extrem de slab”

Prețul motorinei a crescut din nou la peste 10 lei/litru, puțin timp după reducerea accizei cu 20%. Deși legea prevedea ieftinirea, efectul nu s-a aplicat stocurilor vechi, iar specialiștii avertizează că prețul ar trebui să fie cu 1,5 lei mai mic, raportat la cotațiile internaționale. Economiștii nu exclud posibile ajustări artificiale ale profiturilor între rafinării și distribuție, dar spun că verificarea revine ANAF.

Prețul litrului de motorină a crescut iarăși la peste 10 lei. FOTO: Arhivă Adevărul

Motorina s-a scumpit din nou, încă de marți, la numai două zile după reducerea accizei. Prețurile au urcat cu 15 bani pe litru la cinci dintre principalele rețele din București, după ce acciza la motorina standard fusese redusă cu 20%, începând din 16 august. Reducerea accizei a fost de 560,86 lei pentru 1.000 de litri, însă prețurile de la pompă au început deja să crească din nou. La Petrom era marți dimineață cea mai ieftină motorină standard, prețul unui litru fiind 10,14 lei, față de 9,99 lei luni, 17 august.

Reacțiile din mediul politic au apărut rapid. Fostul ministru al Energiei, deputatul PSD Bogdan Ivan, a declarat marți că prețurile la motorină au luat-o razna, crescând de la o zi la alta și, în unele cazuri, chiar de la o oră la alta la aceeași benzinărie. El a cerut premierului și ministrului Energiei să intervină de urgență, susținând că Ministerul Finanțelor, ANAF și Consiliul Concurenței trebuie să verifice modul în care se formează aceste prețuri și dacă asistăm la creșteri speculative. 

Expert în energie: „Prețul motorinei ar trebui să fie considerabil mai mic”

Expertul în energie Cosmin Păcuraru a explicat pentru Adevărul care ar putea fi marginile unei eventuale creșteri speculative a prețurilor.

„Prețul motorinei în România ar trebui să fie considerabil mai mic decât cel actual, dacă ne raportăm la cotația de pe piața internațională. De exemplu, prețul la ICE GasOil (n.r. principalul preț de referință global pentru produsele petroliere rafinate distilate intermediar) este de 1.290 de dolari pe tonă, iar după adăugarea accizei și a TVA-ului, am ajunge la un preț de aproximativ 8,62 lei pe litru. 

În realitate, însă, motorina se vinde astăzi la pompă cu 10,22 lei pe litru, ceea ce înseamnă că distribuitorii aplică un adaos comercial de peste 15%. Întrebarea este cine beneficiază de pe urma acestor prețuri mari: pe de o parte, rafinăriile, ale căror costuri reale de achiziție a petrolului și de rafinare nu sunt transparente; pe de altă parte, companiile de distribuție, care își măresc marjele, și, nu în ultimul rând, statul român, care încasează aproape jumătate din prețul final sub formă de taxe și accize. În această situație, este evident că instituțiile statului, care ar trebui să apere interesele consumatorilor, nu își îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile”, a explicat acesta.

Reamintim că Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) a solicitat marți Parlamentului să modifice legea privind ajustarea temporară a accizei la carburanţi în funcţie de evoluţia pieţei şi să introducă un control real al plafonării adaosului comercial.

Christian Năsulea, economist și profesor universitar de economie mondială, a analizat într-un interviu pentru „Adevărul” creșterea prețului motorinei la peste 10 lei pe litru, în contextul intrării în vigoare a legii carburanților. 

Acesta explică faptul că efectul reducerii accizei nu se aplică stocurilor de carburanți deja introduse pe piață înainte de măsură, astfel încât impactul asupra prețurilor finale va deveni vizibil doar după epuizarea stocurilor vechi și în funcție de evoluția prețurilor internaționale. 

Năsulea discută două scenarii posibile privind profiturile înregistrate de companiile din sector, fără a exclude posibilitatea unor ajustări contabile artificiale la nivel de grup, dar consideră că verificarea respectării reglementărilor revine specialiștilor din cadrul ANAF. 

De asemenea, acesta apreciază că o eventuală majorare a taxelor pe profiturile record înregistrate de rafinării ar putea avea efecte negative asupra investițiilor, deși ar fi legitim din partea cetățenilor de rând să ceară acest lucru.

Interviu cu economistul Christian Năsulea

Adevărul: Marți, în toate lanțurile de benzinării, prețul litrului de motorină a crescut iarăși la peste 10 lei. De ce suntem martorii acestei fluctuații, în condițiile în care deja a intrat în vigoare legea carburanților?

Christian Năsulea: În primul rând, legea prevede în mod expres că reducerea accizei nu se aplică stocurilor de carburanți care au fost deja introduse pe piață înainte de intrarea în vigoare a acestei măsuri. Prin urmare, va dura o perioadă – care nu poate fi stabilită cu exactitate – până când aceste stocuri mai vechi, cu acciză mai mare, se vor epuiza. În al doilea rând, mecanismul este unul dinamic, deoarece efectul reducerii accizei depinde în mare măsură de prețurile la care vor fi achiziționate viitoarele stocuri de carburanți. Această măsură a fost introdusă tocmai pentru că, pe baza datelor anterioare, s-a constatat depășirea pragului stabilit în algoritmul Ministerului de Finanțe. Acum urmează să vedem care va fi impactul practic asupra prețurilor la pompă, iar în aproximativ două săptămâni s-ar putea să asistăm la o nouă ajustare a accizei – fie în sensul reducerii, fie al creșterii – în funcție de evoluția prețurilor după ce stocurile cu acciză redusă vor începe să fie comercializate. Deocamdată însă nu dispunem de date care să ne arate ceea ce ne interesează cel mai mult, și anume rezultatul net al interacțiunii dintre prețul petrolului pe piața internațională și prețul final pe care consumatorii îl vor plăti la benzinăriile din România. 

Deci în fereastra aceasta de două săptămâni până când vom vedea o altă fluctuație a accizei, există șanse să vedem și scăderi ale prețului la combustibil?

În mod teoretic, reducerea accizei ar trebui să ducă la o scădere a prețurilor la carburanți, iar acest efect ar trebui să devină vizibil pe măsură ce noile stocuri, cu acciză redusă, intră pe piață. Înainte de a observa însă o tendință clară de ieftinire, economiștii doresc să determine, în primul rând, cât timp vor rezista stocurile vechi și când va începe să se manifeste efectul favorabil pentru consumatori. Ulterior, va trebui analizat cu exactitate cu cât vor scădea prețurile: dacă întreaga reducere a accizei se va reflecta în prețul final sau dacă, din cauza costurilor ridicate de pe piețele internaționale, această scădere va fi mai mică decât s-ar aștepta, existând chiar posibilitatea ca ieftinirea să fie inexistentă, deoarece prețurile internaționale rămân foarte mari, iar statul român nu le poate influența. 

Elefantul din cameră este dacă în aceste creșteri nu vedem cumva și tentative ale companiilor de a crește marjele de profit.

Mai bine evităm să facem noi contabilitatea unor companii al căror model de business nu îl cunoaștem în detaliu, deoarece acestea au cheltuieli variate – salarii, utilități, chirii – care trebuie luate în calcul. Nu este corect să încercăm să stabilim noi prețul la care ar trebui să vândă, pentru că ar însemna ca ele să funcționeze în pierdere și să își plătească angajații din fonduri proprii.

Zvonurile cu privire la o eventuală speculă au fost alimentate în aceste zile de veniturile pe care le-a declarat Rompetrol Rafinărie. Vedem în semestrul 1 din 2026 un profit net de 40,4 milioane de dolari, semnificativ mai mare decât cel din semestrul 1 2025, când au fost pe pierdere netă de 53 de milioane de dolari. Prin urmare, cât de mult din această creștere poate veni pe fondul scumpirii carburanților? 

Există două scenarii posibile pe care le putem analiza. Unul dintre ele este ca marjele mari de profit ale companiilor integrate – care au atât rafinărie, cât și rețea de distribuție – să fie mutate, în mod artificial, din sectorul de distribuție către cel de rafinare și producție, pentru a ocoli constrângerile impuse de stat în privința adaosului comercial. Este însă dificil de confirmat dacă aceasta este într-adevăr situația reală, iar eu cred că, în cazul în care un astfel de comportament ar fi identificat, autoritățile ar interveni. Mai ales că statul român are o vizibilitate foarte bună asupra operațiunilor acestor companii, ceea ce face ca eventualele abateri să fie greu de ascuns. Prin urmare, această posibilitate există, dar nu este nici sigură, nici ușor de dovedit. 

Înainte să trecem la a doua posibilitate. Acest gen de ajustare contravine reglementărilor pe care le are România în prezent? 

Nu pot să vă ofer un răspuns cert la această întrebare, deoarece este o problemă care trebuie analizată de specialiști – juriști, avocați, inspectori ANAF și contabili – și nu de mine. Este posibil ca limitarea marjei de profit să nu fie încălcată, însă, în același timp, nu se poate exclude ca unele dintre marile companii să încerce să compenseze eventualele pierderi din partea de distribuție prin creșterea marjei în sectorul de producție, mai ales că, în contabilitatea producției, acciza nu reprezintă un factor relevant. Nu doresc să fac acuzații, dar nici să exclud posibilitatea unor scheme de optimizare a profiturilor la nivel de grup. Aceasta este o primă variantă.

Există însă și un al doilea scenariu, care este cel puțin la fel de important. În contextul actual, în care prețurile carburanților pe piața internațională sunt foarte ridicate, iar oferta este limitată, este perfect normal ca o companie activă în acest domeniu să obțină marje de profit mai mari, conform oricărei teorii economice care explică funcționarea piețelor în condiții de deficit.

În perioada următoare, cine ar trebui să vegheze asupra comportamentului companiilor?

Nu consider, în niciun caz, că ar trebui să intervină Consiliul Concurenței, mai ales că această instituție s-a comportat extrem de slab în multe dintre acțiunile sale recente. În schimb, cred că ne putem baza pe specialiștii din cadrul Direcției Generale a Marilor Contribuabili din ANAF, care sunt cei care monitorizează calculul și plata impozitului pe profit și, implicit, marjele comerciale. Din câte știu eu, aceștia au acces și o vizibilitate suficient de bună pentru a vedea ce se întâmplă în întregul lanț de distribuție, asigurându-se astfel că sunt respectate prevederile legale ale schemei concepute de Ministerul Finanțelor, de care aparține atât ANAF, cât și întreaga administrație fiscală. 

Nu ar putea statul să profite acum de profiturile-record înregistrate de rafinării, majorându-le taxele sau impozitele, iar banii astfel obținuți să îi folosească pentru a finanța măsuri care să reducă prețul carburanților plătit de consumatorul final? 

Este legitim ca cetățenii de rând să ceară astfel de măsuri, deoarece este firesc să ne așteptăm ca povara fiscală să cadă acum mai mult asupra companiilor. Cu toate acestea, problema pregnantă este că economia românească se confruntă deja cu rezultate îngrijorătoare: investițiile străine directe sunt în scădere, iar rata de creștere economică estimată este în jur de zero. Prin urmare, o astfel de măsură ne-ar putea provoca alte prejudicii, mai ales că există încă o risipă semnificativă care poate fi redusă pentru a echilibra bugetul și pentru a găsi soluții care să stimuleze consumul, atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme, prin prețuri mai mici.

Cum s-au modificat prețurile motorinei într-o singură zi

Marți, cel mai mic preț dintre stațiile monitorizate era de 10,14 lei/litru, la Petrom și SOCAR, iar cel mai mare este de 10,35 lei/litru, la Lukoil. Între cele două niveluri s-a înregistrat o diferență de 21 de bani pe litru.

Petrom: de la 9,99 lei/l, luni, la 10,14 lei/l, marți: +15 bani/litru.

SOCAR: de la 9,99 lei/l la 10,14 lei/l: +15 bani/litru.

OMV: de la 10,05 lei/l la 10,20 lei/l: +15 bani/litru.

MOL: de la 10,05 lei/l la 10,20 lei/l: +15 bani/litru.

Rompetrol: de la 10,05 lei/l la 10,20 lei/l: +15 bani/litru.

Lukoil: 10,35 lei/l atât luni, cât și marți: fără modificare.