Băncile amendate cu 3,73 miliarde de lei în dosarul ROBOR contestă argumentele Consiliului Concurenței. „Transparența nu este cartel”

Consiliul Patronatelor Bancare din România susține că observarea cotațiilor concurenților nu demonstrează, prin ea însăși, existența unei înțelegeri anticoncurențiale și afirmă că legalitatea sancțiunilor trebuie analizată în instanță. Reacția vine după publicarea motivării deciziei prin care 10 bănci au fost amendate cu 3,73 miliarde de lei.

Băncile contestă argumentele din dosarul ROBOR Foto: arhivă

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) contestă argumentele prezentate public de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, în dosarul privind stabilirea indicelui ROBOR, și susține că temeinicia sancțiunilor aplicate băncilor trebuie analizată cu prioritate de instanțele de judecată.

Într-o poziție transmisă joi, 15 octombrie, organizația afirmă că schimbul sau observarea informațiilor privind cotațiile concurenților nu reprezintă automat o încălcare a regulilor de concurență. Potrivit CPBR, trebuie demonstrat concret ce comportament anticoncurențial le este imputabil băncilor, dincolo de participarea acestora la mecanismul instituționalizat de stabilire a ROBOR.

„Transparența nu este cartel”, susține organizația, care consideră că natura informațiilor schimbate și comportamentul pe care acestea îl generează sunt esențiale pentru evaluarea unei eventuale încălcări a legislației concurenței.

CPBR afirmă, de asemenea, că băncile nu au automat interese economice identice și că o creștere a ROBOR nu generează în mod necesar un beneficiu pentru fiecare instituție de credit. Analiza, susține organizația, trebuie să țină cont de structura bilanțurilor, costurile de finanțare, expuneri și riscuri.

Reprezentanții patronatelor bancare mai arată că posibilitatea sancționării unei restrângeri a concurenței prin obiect, fără cuantificarea efectelor acesteia, nu elimină obligația autorității de a demonstra conduita și încadrarea juridică a faptei.

Organizația precizează că respectă rolul Consiliului Concurenței și dreptul instituției de a-și explica public deciziile, dar consideră că dezbaterea trebuie să respecte dreptul la apărare al băncilor și independența justiției.

Amenzi de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci

Consiliul Concurenței a anunțat în iunie sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de aproximativ 3,73 miliarde de lei, echivalentul a circa 710 milioane de euro. Autoritatea a susținut că instituțiile de credit și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, prin schimburi de informații confidențiale și strategice privind nivelul cotațiilor.

Investigația a fost declanșată în octombrie 2022 și a vizat modul în care băncile participante la procedura de fixing își stabileau cotațiile, care ar fi trebuit să fie independente.

Cea mai mare sancțiune, de 875,74 milioane de lei, a fost aplicată Băncii Transilvania pentru propria conduită, la care se adaugă o amendă de 85,03 milioane de lei pentru fapta atribuită fostei OTP Bank România. BCR a primit o amendă de 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank de 442,49 milioane de lei, UniCredit Bank de 431,03 milioane de lei, BRD de 412,47 milioane de lei, iar ING Bank de 405,91 milioane de lei.

Au mai fost sancționate CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo România.

După comunicarea motivării deciziei, mai multe instituții de credit au anunțat că intenționează să conteste sancțiunile sau să utilizeze căile legale pentru a-și apăra poziția.

De ce este important ROBOR pentru debitori

ROBOR este rata medie a dobânzilor la care băncile sunt dispuse să se împrumute între ele pe piața monetară în lei. Indicele influențează dobânzile unor credite acordate companiilor și instituțiilor publice, precum și ale creditelor în lei cu dobândă variabilă contractate de persoanele fizice înainte de introducerea IRCC, dacă acestea nu au trecut la noul indice.

Nivelul ROBOR poate influența valoarea ratelor plătite de debitori, în funcție de condițiile contractuale și de frecvența actualizării dobânzii. Din acest motiv, investigația privind modul de stabilire a indicelui are implicații pentru piața bancară și pentru încrederea clienților în mecanismele de formare a dobânzilor.

Contestațiile băncilor vizează legalitatea și temeinicia deciziei autorității de concurență. Poziția CPBR reprezintă argumentele sectorului bancar și nu anulează, prin ea însăși, concluziile Consiliului Concurenței. Disputa urmează să fie soluționată prin procedurile legale aplicabile.

„Încrederea în instituții depinde nu doar de fermitatea deciziilor, ci și de rigoarea argumentelor care le susțin”, afirmă CPBR, care consideră că deciziile autorității trebuie să reziste celui mai exigent control juridic și economic.