Băncile amendate resping acuzațiile privind manipularea indicelui ROBOR și acuză un „abuz inexplicabil” al Consiliului Concurenței

Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind o presupusă manipulare a indicelui ROBOR și avertizează că o eventuală decizie de sancționare a participanților la piață de către Consiliul Concurenței ar putea afecta grav încrederea publică, se arată într-un comunicat transmis vineri, 19 iunie.

FOTO: Arhivă

„Am luat act, cu indignare profundă faţă de un abuz inexplicabil, de comunicările Consiliului Concurenţei privind adoptarea unei decizii referitoare la o presupusă manipulare a ROBOR de către participanţii la piaţă.

Transmitem pe această cale faptul că sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzaţiile privind presupusa manipulare a ROBOR şi avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenţei cu privire la adoptarea unei decizii de sancţionare a participanţilor la piaţă - cu atât mai mult cu cât lipseşte orice argumentare a faptelor săvârşite sau a normelor legale încălcate - riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară şi credibilitatea investiţională a României.

Evoluţia ROBOR trebuie înţeleasă în contextul presiunilor macroeconomice reale din ultimii ani - inflaţie, incertitudine, dezechilibre fiscale şi creşterea costului finanţării - şi nu transformată într-o culpă atribuită sectorului bancar”, se arată într-o scrisoare deschisă a Asociaţiei Române a Băncilor şi a Federaţiei Patronale a Serviciilor Financiare din România.

Organizațiile din sectorul financiar-bancar susțin că acuzațiile privind manipularea ROBOR și poziția Consiliului Concurenței reprezintă o eroare gravă, care riscă să afecteze încrederea în sistemul bancar și în economia României.

„Populismul financiar lasă note de plată grele în economie”

Acestea afirmă că băncile au respectat legea și regulile pieței, resping ideea că ar fi responsabile pentru probleme precum inflația, deficitele bugetare sau alte crize economice și avertizează că transformarea sectorului bancar într-un țap ispășitor pentru dificultățile economice reprezintă o formă de „populism financiar”.

Totodată, cer prudență, predictibilitate și dialog instituțional, susținând că eventualele sancțiuni împotriva băncilor ar putea avea efecte negative asupra stabilității economice și a atractivității României pentru investitori.

„Nu serveşte interesului public şi nici interesului clienţilor ca, înainte de clarificarea definitivă a situaţiei de fapt şi de drept de către instanţele competente, să fie create sau întreţinute aşteptări nerealiste cu privire la existenţa unor eventuale prejudicii ori la posibilitatea recuperării acestora. O abordare responsabilă presupune prudenţă, rigoare şi respect pentru procesul judiciar, astfel încât dezbaterea publică să nu fie deturnată către concluzii premature, de natură să genereze confuzie, presiuni nejustificate sau dezamăgiri ulterioare în rândul clienţilor.

Populismul financiar lasă note de plată grele în economie. Clienţii şi statul nu câştigă nimic dacă autorităţile statului îşi subminează partenerii financiari de care depind pentru funcţionarea economiei. Cine nu crede asta poate să tragă concluziile de la ţările din regiune care au pornit războaie contra mediului privat. Astăzi aceste state se află într-o stare economică fragilă. În faţa acestei situaţii, adresăm decidenţilor dar şi societăţii următoarele zece puncte de atenţie şi reflecţie”, se arată în scrisoarea deschisă.

Potrivit reprezentanţilor organizaţiilor, problemele economice ale României au nevoie de soluţii, nu de vinovaţi de conjunctură.

„ROBOR a crescut într-un context marcat de inflaţie ridicată, incertitudine globală, presiune pe lichiditate, creşterea costului banilor, dezechilibre fiscale şi deteriorarea condiţiilor macroeconomice din România. Nivelul ROBOR a reflectat inflaţia, incertitudinea, dezechilibrele şi crizele din ultimii ani.

A prezenta ROBOR drept un indicator al unei presupuse vinovăţii, nu drept un indicator al crizei, înseamnă a nega şi a inversa realitatea economică, a găsi în bănci un ţap ispăşitor şi a vinde oamenilor iluzia unor bani uşor de obţinut, în timp ce problema reală derivă din inflaţie şi politicile inflaţioniste care au scumpit costul vieţii”, susţin aceştia.

Reprezentanții sectorului financiar-bancar susțin că statul își afectează propria capacitate de finanțare prin criticile și sancțiunile îndreptate împotriva băncilor, având în vedere rolul esențial al acestora în cumpărarea titlurilor de stat și susținerea economiei.

Ei avertizează că măsurile Consiliului Concurenței pot afecta credibilitatea României în fața investitorilor și a piețelor financiare.

Totodată, organizațiile reclamă lipsa de predictibilitate a autorităților, arătând că aceeași conduită a băncilor, considerată legală într-o investigație similară din 2013, este acum sancționată.

În opinia lor, această schimbare de abordare creează incertitudine pentru mediul de afaceri și subminează încrederea în stabilitatea regulilor și a instituțiilor statului.

„Piaţa ROBOR a funcţionat şi funcţionează într-un cadru cunoscut, reglementat şi transparent”

Cele două organizaţii consideră că a sancţiona funcţionarea transparentă a unei pieţe supra reglementate este o eroare strategică cu efect sistemic.

„Piaţa ROBOR a funcţionat şi funcţionează într-un cadru cunoscut, reglementat şi transparent. Nu poţi cere transparenţă şi apoi transforma transparenţa în vulnerabilitate, generând neîncredere inclusiv cu privire la activitatea unei alte instituţii publice şi declanşând astfel un conflict instituţional.

Nu poţi cere conformare şi apoi sancţiona conduita desfăşurată în cadrul respectiv, cu atât mai mult cu cât nici nu se indică motivele sau normele încălcate. Nu poţi cere stabilitate financiară şi apoi produce incertitudine în exact zona care susţine stabilitatea. O instituţie cheie a statului nu poate acţiona drept unealtă de retorsiune populistă. Se legitimează ideea ca orice instituţie e armă de atac, presiune, anulare a realităţilor inconvenabile”, se precizează în document.

Acesta mai subliniază că rezoluţia Consiliului Concurenţei produce o lovitură majoră asupra credibilităţii investiţionale a României.

„România transmite că orice sector reglementat, supravegheat, esenţial pentru funcţionarea economiei poate fi pus public sub semnul suspiciunii doar pentru că este asociat unui context macroeconomic inconvenabil. Problema nu este doar impactul asupra băncilor. Problema este semnalul transmis către investitori, parteneri financiari, agenţii de rating, companii şi pieţe”, arată organizaţiile.

Organizațiile din sectorul bancar susțin că acuzațiile aduse băncilor afectează pe nedrept reputația angajaților care asigură funcționarea sistemului financiar și sprijinul acordat economiei.

Acestea consideră că probleme precum inflația, deficitele bugetare sau costurile de finanțare nu pot fi puse în seama băncilor și avertizează că transformarea dificultăților economice într-o vină a sectorului financiar reprezintă o eroare de politică publică.

„Această incoerenţă este costisitoare - se va vedea foarte curând în percepţia investitorilor, în costul capitalului, în apetitul de finanţare şi în încrederea generală în economia României. Când statul îşi încalcă propriile reguli, nota de plată ajunge inevitabil la economie”, se precizează în scrisoarea deschisă.

Totodată, cele două organizaţii susţin că România nu poate funcţiona ca economie europeană dacă instituţiile se transforma în unealtă de agresiune.

„O economie europeană se bazează pe reguli clare, contracte ferme, predictibilitate, respectarea proprietăţii private şi respect pentru cadrul instituţional. Dacă actorii economici ajung să fie sancţionaţi când funcţionează într-un cadru reglementat, mesajul transmis este devastator: nimic nu este definitiv, nimic nu este predictibil, nimic nu este protejat de o ulterioară reinterpretare.

Aceasta nu este doar o problemă bancară. Capitalul şi investitorii fug de arbitrar şi de ostilitate administrativă motivată de miraje populiste”, subliniază sursa citată.

Reprezentanții sectorului bancar susțin că eventualele probleme ale pieței financiare trebuie rezolvate prin reguli clare, dialog instituțional și procese predictibile, nu prin acuzații publice sau concluzii formulate înainte de finalizarea procedurilor legale.

Ei afirmă că declarațiile Consiliului Concurenței privind ROBOR afectează prezumția de nevinovăție și încrederea în sistemul financiar.

Băncile amendate merg în instanță

Pe 7 iunie, 10 bănci au primit amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane de euro), în urma unei investigații privind încălcări ale regulilor de concurență în procesul de stabilire a ROBOR.  

Amenzile aplicate sunt următoarele:

1. Banca Transilvania – 875,74 milioane lei
2. Banca Comercială Română (BCR) – 577,36 milioane lei
3. Raiffeisen Bank – 442,49 milioane lei
4. UniCredit Bank – 431,03 milioane lei
5. BRD – Groupe Société Générale – 412,47 milioane lei
6. ING Bank – 405,91 milioane lei
7. CEC Bank – 332,98 milioane lei
8. Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei
9. OTP Bank România (sancțiune separată) – 85,03 milioane lei
10. Libra Internet Bank – 45,86 milioane lei
11. Intesa Sanpaolo Bank România – 28,1 milioane lei.

Cu toate acestea, băncile sancționate resping acuzațiile autorității și susțin că au respectat în permanență regulile impuse de Banca Națională a României.

Instituțiile de credit au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Un argument comun invocat de bănci este că mecanismul ROBOR este unul strict reglementat și supravegheat, iar schimbul de informații privind cotațiile reprezintă o caracteristică inerentă a sistemului de fixing, nu o înțelegere anticoncurențială.

Toate instituțiile care au reacționat public au anunțat că vor ataca decizia în instanță imediat după comunicarea motivării complete.

Între timp, Consiliul Concurenței a câștigat primele procese deschise de două dintre băncile implicate în dosar.

Potrivit autorității, este pentru prima dată în istoria instituției când companii investigate încearcă să suspende audierile, deliberările și redactarea unei decizii înainte ca aceasta să fie finalizată.

Potrivit Consiliului Concurenței, una dintre bănci s-a adresat Judecătoriei Sectorului 1, iar cealaltă Curții de Apel București, solicitând măsuri care, potrivit instituției, ar fi avut drept efect blocarea adoptării deciziei finale în dosar.