Scurgerile de gaze ucid de 100 de ori mai mult în România decât în Europa de Vest
0Scurgerile de gaze provoacă în România de 100 de ori mai multe decese decât în Europa de Vest, raportat la kilometrii de rețea, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
„În fiecare an, în România mor oameni din cauze care ar putea fi evitate. Scurgerile de gaze fac de 100 de ori mai multe victime în România, raportat la 50.000 km de conducte de distribuție, decât în Europa de Vest. În spatele acestor cifre reci se ascund povești dureroase: familii întregi distruse într-o clipă, copii care își pierd părinții, oameni care rămân fără casă și fără speranță. Totul, din neglijență, neglijare sau lipsă de informare.
De cele mai multe ori, tragediile nu se întâmplă din „ghinion”, ci dintr-un lanț de mici neglijențe: o verificare tehnică amânată, o instalație improvizată, un miros de gaz ignorat. În multe locuințe, siguranța este tratată ca un moft, nu ca o obligație. În timp ce în Europa de Vest verificările sunt făcute periodic, la noi, ele sunt adesea văzute ca o formalitate sau o cheltuială în plus”, consideră Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Potrivit acestuia, un raport MARCOGAZ privind Siguranța Sistemelor de Distribuție Gaze în Europa de Vest a analizat accidentele din 8 țări situate în Europa de Vest, în perioada 2017 - 2022.
Totalul rețelei analizate a avut o lungime de 1,235 milioane km de conducte, care deservea 68,1 milioane de clienți, numărul accidentelor raportate fiind între 12 și 32/an (în funcție de an și țară); decesele raportate: 7 decese în 2019 și 13 decese în anul 2021, în restul anilor (2017, 2018, 2020, 2022) nefiind înregistrat niciun deces.
Ca atare, frecvența medie a accidentelor (explozii/intoxicări) a fost de aproximativ 1 accident / 50.000 km de rețea, frecvența medie a deceselor pe întreaga perioadă analizată fiind de 0,13 decese / 50.000 km de rețea.
În consluzie, arată analiza AEI, nivelul de siguranță al rețelelor de distribuție a gazelor din Europa de Vest este foarte ridicat și în continuă îmbunătățire, majoritatea incidentelor au cauze externe rețelei (săpături, erori umane, coroziune). În plus, în peste 80 % dintre cazuri, accidentele nu au produs victime, rata de deces fiind de 10–20 ori mai mică decât în anii 1990. „Nu există tendință de creștere a riscului odată cu vârsta rețelei, dacă întreținerea este adecvată”, se arată în raport.
De 100 ori mai mulți morți în România
Conform estimării AEI privind situația Siguranței Sistemelor de Distribuție Gaze din România, bazată pe analizarea a 0,049 milioane km de conducte, care deservesc 3,8 milioane, în România se înregistrează între 100 și 300 de accidente pe an, numărul deceselor fiind cuprins între 10 și 30 de persoane pe an. ceea ce înseamnă o frecvență a accidentelor de aproximativ 150/50.000 km de rețea, respectiv o frecvență medie a deceselor de 15 decese / 50.000 km de rețea.
„De 100 ori mai mulți morți în România, la un km de conductă de distribuție gaze, decât în Europa de Vest. De 150 ori mai multe accidente în România, la un km de conductă de distribuție gaze, decât în Europa de Vest”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Concluzia acestei analize este că în România lipsa efectuării verificăriilor și a reviziilor instalațiilor de utilizare gaze este o cauză frecventă a accidentelor, la care se adaugă neglijența consumatorilor și a firmelor autorizate în domeniul gazelor naturale.
„România are o infrastructură de distribuție a gazelor aflată la o răscruce critică: deși acoperirea este tot mai mare, nivelul de siguranță este mult sub media europeană.
Totuși, experiența Europei de Vest arată că prin investiții susținute, mentenanță preventivă și educație publică, riscul poate fi redus de peste 50 de ori în mai puțin de un deceniu”, a punctat expertul în energie.
Ce e de făcut
În opinia AEI se impun următoarele:
• Schimbarea modului în care se procedează la realizarea verificarilor, revizilor șu reparațiilor instalațiilor de utilizare gaze.
• Accelerarea modernizării infrastructurii – înlocuirea completă a conductelor metalice vechi.
• Implementarea mentenanței predictive – folosind senzori, AI și baze de date pentru detectarea punctelor critice.
• Control riguros al instalațiilor rezidențiale – revizii obligatorii și sancțiuni pentru nerespectare.
• Campanii naționale de conștientizare privind siguranța utilizării gazelor.
• Transparență în raportarea incidentelor – crearea unui registru public de accidente și cauze.
• Digitalizarea completă a operatorilor – pentru monitorizare în timp real și intervenții rapide.
„Este momentul să înțelegem că viața nu are preț. O simplă verificare poate face diferența dintre o seară liniștită și o tragedie. O conductă reparată la timp poate salva o familie întreagă. Fiecare dintre noi are responsabilitatea de a fi atent, de a preveni și de a cere respectarea normelor de siguranță.
Nu mai putem ignora realitatea. Dar putem schimba asta. Prin informare, responsabilitate și respect față de viață. Siguranța începe cu fiecare dintre noi”, a adăugat Chisăliță.
Se încarcă comentariile...
