Israelul se teme că Trump ar putea accepta un „acord prost” cu Iranul, fără atingerea obiectivelor războiului

Israelul este îngrijorat că președintele american Donald Trump ar putea ajunge la un acord cu Iranul înainte ca unele dintre principalele obiective ale războiului să fie îndeplinite, au declarat mai multe surse israeliene pentru CNN.

Donald Trump și Benjamin Netanyahu/FOTO:EPA/EFE

Potrivit acestora, un acord care ar permite Iranului să păstreze o parte din programul său nuclear, fără a aborda problema rachetelor balistice și a sprijinului acordat grupărilor aliate din regiune, ar determina Israelul să considere conflictul incomplet.

„Principala temere este că Trump se va sătura de negocieri și va accepta un acord – orice acord – în schimbul unor concesii de ultim moment”, a declarat una dintre surse.

Oficialii americani au transmis Israelului că problema stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogățit va fi abordată în negocieri. Cu toate acestea, excluderea aparentă a rachetelor balistice și a rețelei de grupări susținute de Teheran este considerată de oficialii israelieni drept „o problemă majoră”.

În timpul războiului, Iranul a lansat peste 1.000 de rachete balistice asupra Israelului și a unor state arabe din Golf, precum și numeroase drone, potrivit surselor citate.

Oficialii israelieni afirmă că un acord parțial, care ar reduce presiunea economică asupra Iranului fără a limita în mod semnificativ capacitățile sale militare, ar putea consolida regimul de la Teheran și i-ar putea oferi acces la resurse financiare importante.

Diferențele de abordare evidențiază tensiunile dintre Donald Trump, care pare reticent în reluarea războiului, și premierul israelian Benjamin Netanyahu, care se teme că conflictul s-ar putea încheia fără atingerea tuturor obiectivelor inițiale.

Casa Albă a transmis că Iranul „știe foarte bine că situația actuală nu este sustenabilă” și că Donald Trump „deține toate pârghiile” în negocieri.

Într-o declarație pentru CNN, purtătoarea de cuvânt Olivia Wales a afirmat că programul iranian de rachete balistice a fost distrus, facilitățile de producție dezafectate, marina iraniană scufundată, iar grupările aliate slăbite.

Ea a adăugat că Iranul este supus unei presiuni economice severe în urma blocadei americane asupra porturilor iraniene, despre care administrația Trump susține că provoacă pierderi de aproximativ 500 de milioane de dolari pe zi.

Cu toate acestea, un acord între Washington și Teheran rămâne incert. Negocierile sunt complicate de divergențele privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz și viitorul programului nuclear iranian. În paralel, Israelul se pregătește pentru posibilitatea reluării luptelor.

Administrația Trump continuă însă să susțină o soluție diplomatică, evitând o nouă escaladare militară care a contribuit la creșterea prețurilor la combustibili în Statele Unite.

Obiective reduse

La începutul conflictului, Donald Trump declara că Statele Unite urmăresc distrugerea programului iranian de rachete balistice, eliminarea sprijinului pentru grupările regionale și închiderea facilităților nucleare iraniene pentru a împiedica definitiv dezvoltarea unei arme nucleare.

După zece săptămâni de război, negocierile par concentrate aproape exclusiv asupra uraniului îmbogățit și a reluării traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Această schimbare este vizibilă și în declarațiile publice ale premierului israelian Benjamin Netanyahu.

Într-un discurs susținut în februarie la Ierusalim, înaintea războiului, Netanyahu prezentase cinci condiții pentru un acord acceptabil: eliminarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, desființarea capacităților de îmbogățire, limitarea rachetelor balistice, destructurarea rețelei regionale de grupări susținute de Iran și un regim strict de inspecții nucleare.

Săptămâna trecută însă, într-un mesaj video adresat înaintea unei reuniuni a cabinetului de securitate israelian, Netanyahu a redus lista la o singură prioritate.

„Cel mai important obiectiv este eliminarea materialului îmbogățit din Iran și desființarea capacităților de îmbogățire”, a spus el, fără să mai menționeze rachetele balistice sau grupările precum Hezbollah și Hamas.

O sursă apropiată negocierilor a declarat că Israelul înțelege că problemele legate de rachete și grupările regionale „probabil nu mai sunt pe masă”, deoarece acestea nu apar în proiectele diplomatice discutate până acum.

Canale paralele și neîncredere

Potrivit unei surse israeliene, Netanyahu se bazează în mare măsură pe comunicarea directă cu Donald Trump și nu are încredere deplină în emisarul american Steve Witkoff sau în Jared Kushner, ginerele președintelui, care conduc negocierile cu Iranul.

Aceeași sursă afirmă că Israelul încearcă să obțină informații suplimentare prin canale diplomatice indirecte, folosind contacte din Pakistan, Qatar și Iran.

„Există o îngrijorare reală că Trump va accepta un acord prost. Israelul încearcă să influențeze procesul cât poate”, a declarat un alt oficial israelian pentru CNN. Totuși, Netanyahu încearcă să evite impresia că îl împinge pe Trump către reluarea războiului.

Casa Albă a transmis că Steve Witkoff și Jared Kushner beneficiază de „încrederea totală” a președintelui și a invocat ceea ce a descris drept o serie de succese diplomatice, inclusiv încheierea războiului din Gaza.

Israelul se teme, de asemenea, că relaxarea sancțiunilor ar putea stabiliza regimul iranian într-un moment de vulnerabilitate.

Fostul consilier pentru securitate națională al lui Netanyahu, Meir Ben Shabbat, a scris în publicația israeliană Makor Rishon că orice acord trebuie să evite refacerea economică și militară a Iranului.

El a făcut referire la declarația recentă a lui Trump potrivit căreia „poate că este mai bine să nu existe deloc un acord” decât unul care nu răspunde obiectivelor Israelului.

Surse apropiate negocierilor spun că Israelul este îngrijorat în special de posibilitatea unui acord interimar care ar prelungi încetarea focului, ar redeschide Strâmtoarea Ormuz și ar reduce presiunea economică asupra Iranului fără a rezolva problema nucleară.

Iranul insistă ca un eventual acord preliminar să includă doar ridicarea sancțiunilor și redeschiderea strâmtorii, urmând ca dosarul nuclear să fie discutat ulterior.

„Vom fi fericiți dacă nu va exista niciun acord”

Un oficial israelian de rang înalt a declarat pentru CNN că Israelul rămâne pregătit pentru eșecul negocierilor.

„Suntem în alertă permanentă. Vom fi fericiți dacă nu va exista niciun acord, dacă blocada asupra Hormuzului va continua și dacă Iranul va mai fi lovit de câteva ori”, a spus acesta. El a recunoscut însă că decizia finală îi aparține lui Donald Trump.

O altă sursă a afirmat că Statele Unite și Israelul continuă să coordoneze eventuale planuri militare, inclusiv atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene și posibile operațiuni împotriva conducerii de la Teheran, în cazul în care negocierile vor eșua.

Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe și Apărare din Parlamentul israelian, Boaz Bismuth, a rezumat atmosfera din Israel după o informare clasificată a liderilor militari: „Ori negocieri, ori explozie”, a scris el pe rețelele sociale.

Potrivit unei surse israeliene, în discuții a fost inclusă și ideea unei „clauze de expirare”, care ar permite anularea unor restricții după un anumit număr de ani, similar acordului nuclear din 2015 negociat în timpul administrației Obama.

Atât Trump, cât și Netanyahu au criticat în repetate rânduri acel acord, cunoscut sub numele de JCPOA, iar Israelul se teme că actualul cadru de negocieri ar putea conține elemente similare.

Israelul încearcă să introducă două condiții suplimentare: interzicerea totală a îmbogățirii uraniului pe durata acordului și desființarea instalațiilor subterane de la Fordow și Pickaxe Mountain, considerate esențiale pentru programul nuclear iranian.

Un oficial militar israelian a declarat luna trecută că războiul va fi considerat un eșec dacă Iranul își va păstra stocurile de uraniu îmbogățit.