Analiză Prețul carburanților, umflat nejustificat în România. Transportatorii economisesc 3.000 de lei la un plin făcut în Bulgaria

Prețurile la pompă sunt umflate artificial în România, atrag atenția experții care cer intervenția urgentă a statului prin controale și reglementări. Românii plătesc cu 2 lei mai mult pe litru decât vecinii bulgari, depășind chiar și costurile generate de scumpirea petrolului și accize.

Prețurile carburanților sunt nejustificat de mari în România. Foto Adevărul

În doar două zile, prețurile carburanților din România s-au scumpit cu aproape 25 de bani, în medie, calculele specialiștilor aratând că prețul este cu cel puțin 10 bani mai mare decât ar fi jusificat de scumpirea petrolului din ultima perioadă.

La un consum anual de aproximativ 6,6 milioane de tone de motorină, o diferență de doar 10 bani pe litru poate însemna sute de milioane de lei anual, potrivit calculelor efectuate de expertul în energie Dumitru Chisăliță. Potrivit acestuia, suma este plătită indirect de transportatori, agricultori, industrie și, în final, de consumatori. „Într-o economie în care transportul rutier rămâne principalul mod de circulație a mărfurilor, motorina este un cost sistemic. Din cei 10 bani, estimăm că 3,5 bani merg la bugetul de stat și 6,5 bani merg la companii. Dar de la începutul anului până în prezent statul din creșterea prețului la produsele petroliere, prin TVA câștigă suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut”, avertizează expertul în energie.

Pun benzinarii adaos comercial mai mare?

Specialistul în energie subliniază că într-o piață funcțională, variațiile de preț sunt normale, dar atunci când acestea depășesc costurile justificate de materie primă și logistică, apar întrebări legitime despre structura și mărimea marjelor comerciale.

„În acest context, ar fi util ca Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Consiliul Concurenței să analizeze evoluția marjelor din sectorul distribuției de carburanți și modul în care acestea s-au modificat în ultimele zile.”, a adăugat Dumitru Chisăliță.

Transportatorii alimentează în Bulgaria și Ungaria

Ultimele date statistice privind prețurile carburanților în țările vecine arată că în Bulgaria prețul benzinei este cu 1,74 lei mai ieftin decât în România, iar motorina cu 2,019.

În Ungaria, diferențele de preț sunt ceva mai mici, prețul benzinei fiind cu 75 de bani mai mic decât în România, în timp ce prețul motorinei este cu 78,4 bani mai mic decât la noi.

„În România alimentează doar transportatorii captivi și cei internaționali doar cât să ajungă în Ungaria și Bulgaria. Toți transportatorii care fac rute internaționale alimentează în țările de tranzit, alegând Bulgaria și Ungaria pentru că e mult mai ieftin”, a explicat Beniamin Lucescu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT) pentru „Adevărul”.

Întrebat cât înseamnă „un plin” pentru vehiculele mari de transport, Lucescu a afirmat că fiecare vehicul are două rezervoare, cu o capacitate totală de 1.200 - 1.500 de litri.

Un simplu calcul arată că, în cazul unui plin făcut în Bulgaria, economia ar fi de circa 3.000 de lei, adică aproape 590 de euro, ceea ce nu e deloc puțin.

FORT cere Guvernului să intervină

În acest context, FORT solicită Guvernului să returneze parțial acciza către transportatori, să reducă temporar nivelul acesteia, dar și să plafoneze temporar prețul combustibilului.

„Creșterea prețului carburantului nu afectează doar transportatorii, ci întreaga economie. Fiecare leu în plus la pompă se regăsește în prețul produselor, în costurile logistice și, în final, în puterea de cumpărare a românilor. De aceea este esențial ca statul să intervină inteligent și temporar pentru a stabiliza piața.

Solicităm Guvernului includerea în bugetul pentru 2026 a sumelor necesare pentru returnarea accizei de 65 de bani pe litru către transportatori și adoptarea unui mecanism flexibil de ajustare a accizei, raportat la evoluția prețului petrolului. În același timp, plafonarea temporară a prețului combustibilului, după modelul altor state europene, trebuie analizată cu maximă responsabilitate.

Fără aceste măsuri, riscăm ca presiunea asupra costurilor de transport să se transforme într-o nouă spirală a scumpirilor în întreaga economie”, a declarat Lucescu.

Ivan: Se lucrează la acest aspect

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că, după scumpirea carburanţilor, în medie, cu 25 de bani în doar două zile, Consiliul Concurenţei face verificări pentru a stabili dacă majorarea preţului la pompă este sau nu justificată. 

El a făcut aceste declaraţii întrebat dacă majorarea de pe o zi pe alta a preţului carburanţilor este speculă a comercianţilor sau are o bază reală.

„Am blocat orice posibilitate ca orice agent economic să profite de un conflict armat în Orientul Mijlociu, să crească artificial preţurile, lucru care a făcut ca în România (preţul carburantului - n.r.) să crească cu 20 de bani. Sunt date raportate în medie pe piaţa carburanţilor din România. Comparativ cu alte state, în Italia a crescut aproape de patru ori mai mult, în Spania de două ori şi jumătate mai mult, în Germania de zece ori mai mult decât în România”, a mai declarat Bogdan Ivan.

El a spus că „statul îşi face treaba”, arătând că ministrul Energiei sau prim-ministrul din România nu pot controla evoluţiile internaţionale.

Bogdan Ivan a adăugat că, dacă situaţia din Orientul Mijlociu se va menţine, statul român poate interveni pe o perioadă temporară şi să scadă din acciză cu câteva zeci de bani, pentru ca preţul carburanţilor să nu crească foarte mult.

„Sunt scenarii de lucru la care lucrăm acum în funcţie de evoluţia pe care o avem. (...) Unul dintre scenariile la care lucrăm este această ajustare temporară ca şi timp şi ca şi interval de preţ pentru a reduce sub un anumit prag psihologic preţurile, dacă vom avea o tendinţă de creştere şi în următoarele zile. Doi: pentru categoriile speciale, transportatori, agricultori, luăm în calcul şi acolo o compensare care poate să îi ajute, pentru că orice creştere la transportatori sau la agricultori reprezintă o creştere în lanţ a costurilor, serviciilor din ţara noastră”, a mai afirmat Bogdan Ivan.

Cum funcționează sistemul petrolier românesc

Aprovizionarea cu țiței și produse petroliere din România este structurată pe trei niveluri principale:

• fluxul curent de aprovizionare (producție internă și importuri)

• stocurile comerciale ale companiilor

• stocurile strategice obligatorii ale statului.

Acest model este identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene și este conceput pentru a asigura securitatea energetică.

Rafinăriile din România procesează materia primă din producția internă și din importuri maritime sau regionale. Contractele de aprovizionare sunt în general organizate pe cicluri logistice de 30–90 de zile. În paralel, rafinăriile mențin stocuri operaționale de țiței echivalente cu aproximativ 20–45 de zile de funcționare, nivel standard în industria europeană de rafinare, se arată într-o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Potrivit acesteia, în cazul produselor petroliere, lanțul logistic este mai rapid, importurile regionale de motorină pot ajunge în 7–21 de zile, iar transporturile maritime din Orientul Mijlociu sau Asia în 20–45 de zile

România importă o mare parte din țițeiul pe care îl procesează

Consumul anual de țiței al României este de aproximativ 10 milioane de tone .

Producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri .

Principalele surse sunt:

• Kazahstan

• Azerbaidjan

• Irak

Motorina este principalul carburant al economiei românești. Consumul anual este de aproximativ 6,6 milioane de tone, o parte importantă fiind acoperită din importuri directe sau din țiței importat și rafinat local.

Infrastructura de rafinare

România dispune în prezent de trei rafinării majore:

• Petromidia (Rompetrol) – aproximativ 4,8 milioane tone/an

• Petrobrazi (OMV Petrom) – aproximativ 4,5 milioane tone/an

• Petrotel (Lukoil) – aproximativ 2,7 milioane tone/an

Capacitatea totală de rafinare este de aproximativ 12 milioane de tone anual, suficientă pentru a acoperi mare parte din consumul intern și pentru exporturi regionale. Transportul țițeiului și al produselor petroliere este realizat prin rețeaua operată de Conpet , care are aproximativ 3800 km de conducte .

Stocurile sunt un sistem de siguranță pentru piață

Piața funcționează cu mai multe niveluri de stocuri. Stocurile comerciale de produse petroliere acoperă în mod normal aproximativ 20–45 de zile de consum.

În paralel, România menține stocuri strategice obligatorii conform legislației UE, care trebuie să acopere cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern .

În practică, nivelul este de aproximativ 90 de zile de consum.

„Prin urmare, sistemul petrolier românesc ar putea acoperi teoretic 110–130 de zile de consum în cazul unei crize majore”, precizează Chisăliță.

Capacitatea totală estimată de stocare pentru țiței și produse petroliere în România este aproximativ 3,3 milioane de tone (aproape jumătate din consumul unui an întreg al României).

Simularea fluxurilor de aprovizionare pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026 indică o piață stabilă. Stocul comercial de motorină este estimat la aproximativ 450 mii tone, echivalentul a aproximativ 25–27 de zile de consum în sezonul de iarnă.

„În fiecare lună, intrările de motorină — producția internă și importurile — sunt aproape egale cu ieșirile reprezentate de consumul intern și exporturi, ceea ce mențin stocurile constante. În paralel, rafinăriile procesează lunar aproximativ 900–950 mii tone de țiței, menținând un stoc de aproximativ 900 mii tone, echivalentul a aproximativ 30 de zile de funcționare”, a adăugat expertul în energie.