Tudor Chirilă, Loredana și alți 300 de artiști contestă ordonanța Guvernului care zdruncină industria muzicală

Peste 300 de artiști, autori și profesioniști din industria muzicală, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot și Damian Drăghici, au semnat o scrisoare de protest față de un proiect de Ordonanță de Urgență care ar urma să modifice Legea dreptului de autor.

Premierul Bolojan s-a întâlnit în decembrie cu reprezentanții artiștilor FOTO: Gov.ro

Mai mulți artiști români cunoscuți, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Adrian Despot, Dan Bittman, Marius Moga, Damian Drăghici sau Loredana Groza au semnat o scrisoare de protest față de promovarea unei ordonanțe de urgență care ar urma să modifice Legea dreptului de autor (Legea nr. 8/1996).

Documentul avertizează că schimbările propuse ar afecta modul de colectare şi de plată a drepturilor pentru muzica difuzată în spaţii publice precum restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri sau mijloace de transport.

Autorii scrisorii susţin că proiectul de OUG „Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”. Ei arată că măsura ar elimina gestiunea colectivă extinsă, mecanismul prin care organismele de gestiune colectivă centralizează încasările şi le distribuie inclusiv către titularii care nu sunt membri ai acestor organisme.

Artiștii argumentează că, în practică, renunţarea la gestiunea colectivă extinsă ar transforma plata drepturilor într-un proces „ineficient şi uşor de eludat”: „Plata drepturilor devine opțională, în practică”, avertizează artiștii în scrisoare. Ei explică că, într-un scenariu fără gestiune colectivă extinsă, un utilizator ar putea declara contracte directe cu unul sau doi autori şi ar putea difuza în continuare orice repertoriu, fără verificarea reală a utilizărilor de către organismele de gestiune colectivă.

Semnatarii mai atrag atenţia că, în aceste condiţii, „Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii” şi că, pe de altă parte, propunerea de a crea un „colector unic”, alimentat din sumele care ar trebui să ajungă la artiști, ar genera costuri suplimentare şi riscuri pentru titulari. „Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor”, se arată în document, iar semnatarii mai concluzionează că „nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”.

În scrisoare se cere menţinerea şi reglementarea gestiunii colective extinse pentru muzica ambientală şi, dacă se va decide totuşi un colector unic, solicitarea ca acesta să fie desemnat din rândul organismelor deja existente, nu constituit ca o entitate nouă finanţată din sumele destinate artiştilor.

Ministerul Culturii a justificat modificările prin necesitatea transpunerii unei directive europene şi, potrivit declaraţiilor anterioare ale ministrului Andras Demeter, scopul ar fi acordarea unei „mai multă libertăţi titularilor de drepturi”. Ministrul a afirmat: „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri”, enumerând gestionarea directă, gestionarea prin organisme colective sau soluţii mixte.

Ce este gestiunea sau licența colectivă extinsă

Utilizatorii, adică restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri, transportatori și alte spații de difuzare ambientală a muzicii, au nevoie de licențe pentru a folosi înregistrări audio-video. Pentru că nu ar putea face contracte individuale cu fiecare artist pe care îl difuzează (practic imposibil) ei încheie un contract colectiv cu OGC-ul (organizația de gestiune colectivă a drepturilor de autor cum ar fi UCMR-ADA în România) și o singură licență care acoperă și drepturile artiștilor care nu sunt membri ai organizației și care pot decide prin lege (legea 8/96) să renunțe și să-și colecteze singuri drepturile. Această licență extinsă acoperă și artiștii internaționali ai căror societăți de gestiune colectivă au încheiate parteneriate cu cei care colectează în numele lor în România. 

Unde poate duce abrogarea ei

Abrogarea gestiunii colective extinse și înlocuirea ei cu un mecanism bazat pe obligația utilizatorilor de a declara contracte directe cu titularii de drepturi creează un sistem ineficient și ușor de eludat, în care plata drepturilor devine opțională, în practică. Deși legea introduce o prezumție formală a aplicării licenței extinse în lipsa declarațiilor, mecanismul se bazează exclusiv pe buna-credință a utilizatorului și nu oferă niciun instrument real de control asupra muzicii efectiv difuzate. Un utilizator poate încheia unul sau două contracte individuale minimale, le poate declara pentru a evita aplicarea licenței colective extinse și, ulterior, poate difuza orice alt repertoriu, fără ca organizațiile de gestiune colectivă să aibă mijloace tehnice sau juridice pentru verificare.

Ce este colectorul unic

În prezent drepturile titularilor sunt colectate din ambiental separat pentru autori, pentru artiștii interpreți și pentru producători. Pentru a simplifica relația cu utilizatorii, se propune să fie un singur colector care să colecteze în numele tuturor. Ministerul Culturii propune înființarea unui nou organism comun de colectare, care să fie finanțat inclusiv din sume cuvenite titularilor, lucru cu care noi nu suntem de acord. 

Ce propun artiștii

”Propunerea noastră este ca acest colector unic să fie unul dintre organismele de gestiune existente, desemnat de acestea, iar finanțarea lui să fie realizată exclusiv din comisionul administrativ, care, cumulat cu comisionul reținut de organismele de gestiune colectivă, nu poate fi mai mare de 15% din sumele repartizate fiecărui titular de drepturi, așa cum este în prezent prevăzut în Legea 8/1996. Nu este justificată și este păgubitoare pentru titularii drepturilor crearea unei noi entități, așa numitul organism comun de colectare, care ar implica noi resurse financiare, umane, tehnice și logistice, deci costuri noi mult mai mari pentru titularii drepturilor”, se arată în scrisoare.

Pe 15 decembrie, Ilie Bolojan si reprezentanții asociațiilor care promovează drepturile artiștilor din România au avut consultări pe tema modificării legislației din domeniul drepturilor de autor și drepturilor conexe, în sensul armonizării cadrului legal național cu cel european, precum și pentru simplificarea și îmbunătățirea mecanismului implementat în prezent, dar se pare că discuțiile nu au dusa la nicio concluzie.