În recentele mele lecturi, m-a frapat legătura care se poate face între două cărţi editate recent de Humanitas Fiction şi Humanitas: „În amintirea memoriei“, de rusoaica Maria Stepanova, şi jurnalul, în sfârşit publicat şi la noi, al evreicei olandeze Etty Hillesum. Amândouă vorbesc despre evreitate dintr-o perspectivă unică şi te fac să înţelegi mai bine ceea ce s-a întâmplat şi ne dorim ca să nu se mai întâmple.
Esther Bejarano, una dintre ultimele supravieţuitoare ale orechestrei din lagărul de la Auschwitz, a murit la vârsta de nouăzeci şi şase de ani într-un spital evreiesc din oraşul german Hamburg.
Olivia Steer, cunoscută pentru declaraţiile sale anti-vacciniste a fost acuzată de antisemitism de Institutul Wiesel, după ce a postat pe Facebook întrebarea „Evreii gazaţi la Auschwitz aveau comorbidităţi?”.
Pentru al doilea an consecutiv de la demararea acestui proiect în 1988, Marşul Vieţii, desfăşurat pe cei 3 km ce leagă lagărele Auschwitz I de Auschwitz II – Birkenau în semn de respect faţă de victimele nazismului, se va desfăşura online, din cauza pandemiei COVID-19.
„Auschwitz, ultima staţie Povestea mea din lagăr, 1943–1945”, cartea lui Eddy de Wind, a apărut recent la Editura Humanitas Fiction, în taducerea din neerlandeză a Alexei Stoicescu. „Adevărul” prezintă, în avanpremieră, un fragment din volumul apărut în colecţia Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu. Cartea lui de Wind este singura scrisă la Auschwitz încă din timpul războiului.
Una dintre cele mai bine vândute cărţi din lume în acest an, „Pământul Făgăduinţei”, autobiografia lui Barack Obama, are dedicate peste două pagini unei personalităţi emblematice de origine română: Elie Wiesel.
Elisha Wiesel, fiul lui Elie Wiesel, cel mai cunoscut supravieţuitor al Holocaustului şi laureat al premiului Nobel pentru pace, născut în 1928 la Sighet, în Maramureş, a acordat un interviu în exclusivitate pentru „Adevărul“, în care vorbeşte despre cele mai speciale amintiri legate de tatăl său, de la a cărui moarte se împlinesc patru ani pe 2 iulie.
Viaţa lui Ludwig Eisenberg a fost ca un montagnes russes: închis la Auschwitz-Birkenau, i s-a dat rolul de a tatua numerele de identificare pe braţele deţinuţilor. Din acest post, a reuşit să întreţină o activitate intensă de contrabandă pentru mâncare, riscându-şi zilnic viaţa. S-a îndrăgostit de o deţinută, cu care s-a căsătorit la finalul războiului, şi alături de care a fugit în Australia, în căutarea unui trai tihnit.
Pentru prima dată în 32 de ani, Marşul Vieţii, desfăşurat pe cei 3 km ce leagă lagărele Auschwitz I de Auschwitz II – Birkenau, ca tribut adus victimelor nazismului, nu poate avea loc, din cauza pandemiei COVID-19.
Am fost la comemorarea a 75 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau, într-o delegaţie a Parlamentului European. Ce urmează sînt fragmente din notiţe disparate luate în cele trei zile.
În august 2016 am vizitat pentru prima dată lagărul morţii de la Auschwitz. Mi-a fost de ajuns doar o singură privire către bolta mare de la intrare ca să înţeleg că Dumnezeu a plâns mult, atunci când oameni creaţi de EL au exterminat alţi oameni creaţi tot de EL.
Oficiali musulmani şi evrei au adus un omagiu victimelor Holocaustului - în cadrul unei vizite comune catalogată drept „istorică“ - în fostul lagăr de exterminare nazist Auschwitz, cu câteva zile înainte de comemorarea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de către Armata Roşie la 27 ianuarie 1945, relatează AFP.
Împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau va fi marcată în 26 ianuarie, la Muzeul Holocaustului de la Şimleu Silvaniei.
Cancelarul german Angela Merkel urmează să efectueze prima sa vizită la lagărul de la Auschwitz vinerea viitoare, la 6 decembrie, a anunţat o purtătoare de cuvânt a Guvernului, înaintea marcării a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist, în Polonia, relatează AFP.
Dita Kraus (90 ani) a rămas cunoscută în istorie drept „bibliotecara de la Auschwitz“, astăzi fiind una dintre puţinele supravieţuitoare ale lagărului care mai poate spune povestea teribilă a Holocaustului. Într-un interviu acordat în exclusivitate unei publicaţii din România, Dita Kraus a vorbit despre viaţa ei teribilă, demnă de un film.
Originară din Sălaj, Eva Mozes Kor a fost deportată în 1944 la Auscwitz împreună cu familia ei. În lagărele naziste, Eva şi sora ei geamănă au fost supuse experimentelor doctorului Mengele.
Autorităţile muzeului de la Auschwitz-Birkenau, fosta tabără de concentrare şi exterminare a naziştilor din Polonia, au protestat faţă de un magazin online, care vindea fuste mini, perne şi alte articole imprimate cu poze ale lagărului, unde în jur de 1,1 milioane de oameni au fost ucişi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Premierul Viorica Dăncilă a participat, joi, în Polonia, la Marşul Internaţional al Vieţii, care presupune parcurgerea, pe jos, a distanţei de la Auschwitz la Birkenau. Evenimentul a fost dedicat memoriei evreilor din Balcani şi Europa de Est, victime ale Holocaustului
Născut la Bucureşti în 1935 şi stabilit în Franţa de mic, Serge Klarsfeld, împreună cu soţia sa, Beate, este celebru pentru activitatea sa de vânător de nazişti şi pentru că datorită lui au fost prinşi sau demascaţi câţiva dintre cei mai odioşi criminali nazişti. Serge Klarsfeld a acordat un amplu interviu în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“ despre viaţa sa fabuloasă, primul interviu acordat vreodată unui ziar din Europa de Est.
O societate de stat din judeţul Prahova a reprodus în limba română pe poarta instituţiei mesajul de la intrarea în lagărul de concentrare nazist Auschwitz.
Câteva zeci de naţionalişti polonezi s-au adunat duminică, în apropierea fostului lagăr de exterminare de la Auschwitz, unde supravieţuitori ai Holocaustului participau la o ceremonie prin care marcau 74 de ani de la eliberarea lagărului, relatează Reuters.
Rachel Davidovits retrăieşte, la cei 94 de ani, drama tinereţii sale. A fost deportată împreună cu familia în lagărul de la Auschwitz. Părinţii săi au fost gazaţi, iar ea şi sora sa mai mare cu trei ani au fost obligate să muncească în fabrica de armament din lagărul Buchenwald.
Miercuri s-au împlinit 120 de ani de la naşterea lui Benjamin Fundoianu, unul dintre cei mai apreciaţi poeţi în Franţa şi un promotor al literaturii române în spaţiul francofon. Dominantele în viaţa lui Fundoianu au fost creaţia şi discuţiile cu gânditorii cei mai de seamă adunaţi în Paris. Totuşi, a sfârşit crunt, gazat de către nazişti, dar asumat, deşi ar fi putut scăpa. Prezentăm câteva puncte ale vieţii scriitorului român.
Ewa Mozes Kor şi sora ei Miriam, s-au numărat printre gemenii supuşi unor experimente inumane de către cel care a fost supranumit Îngerul Morţii.
Lagărul nazist Auschwitz-Birkenau este „cel mai rău loc din lume“, iar responsabilitatea „va fi mereu“ a Germaniei, care l-a creat, a declarat luni ministrul german de Externe Heiko Maas în cursul unei vizite la faţa locului.
Ambasadorul Israelului la Bucureşti, Tamar Samash, consideră „închis“ cazul referitor la declaraţia „dezastruoasă“ a ministrului Agriculturii, Petre Daea, care a făcut o asociere între sacrificarea porcilor bolnavi de pestă porcină şi uciderea evreilor în lagărul de la Auschwitz , potrivit Agerpres.
Dacă pentru cetăţenii lumii civilizate e de neconceput ca destinele unei ţări să fie lăsate în grija submediocrilor şi-a infractorilor, iată că, în România, graţie coaliţiei PSD-ALDE, acest lucru reprezintă firescul, norma, regula, condiţia sine qua non.
Ambasada Israelului a reacţionat, joi, la afirmaţiile lui Petre Daea, reprezentanţii ambasadei precizând că sunt consternaţi şi dezamăgiţi de faptul că ministrul Agriculturii a comparat efectele Holocaustului şi cele ale pestei porcine.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, îşi cere scuze public după ce a afirmat că porcii cu pestă trebuie incineraţi, iar asta „este o munca extraordinară, ca la Auschwitz". El susţine că a vrut să prezinte „situaţia deosebit de grea cu care se confruntă în această perioadă crescătorii de porci" şi să îşi exprime „durerea sufletească". De asemenea, Daea îşi exprimă respectul pentru toţi membrii comunităţii evreieşti.
Deputatul PNL Ovidiu Raeţchi i-a transmis joi o scrisoare deschisă preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, în care îi solicită să îi ceară demisia din funcţie ministrului Agriculturii, Petre Daea, după ce a spus că porcii infestaţi trebuie incineraţi, iar munca este ca la Auschwitz. Raeţchi a întrebat şi cum vor fi afectate relaţiile cu Israelul dacă îl va lăsa în funcţie pe Daea, declaraţiile sale devenind astfel şi poziţia Guvernului.
Tulpina Omicron pune pe jar întreaga planetă: „Rata de creştere este incredibilă”. Ce măsuri ia România
Descoperire uimitoare în munţi, lângă Sarmizegetusa Regia. Ce au lăsat în urmă romanii din anii războaielor cu dacii
REPORTAJ Învestirea Guvernului Ciucă: PNL şi-a luat porţia de
umilinţă. Ce şi-au reproşat partidele şi cum s-a ajuns iar la proteste în Parlament
Anunţ neaşteptat în România: autostradă gata de inaugurare înainte de termen. Pe unde vom putea circula VIDEO
Împărţirea
ministerelor aprinde spiritele în PNL. Ce lideri au întors armele împotriva conducerii partidului
SURSE Cum arată schiţa Guvernului Ciucă, după împărţirea ministerelor între partide
Două TIR-uri conduse de tată şi fiu au strivit intenţionat o dubă. Scandal în timp ce victima murea în braţele medicilor. „M-a făcut pachet” | VIDEO
Negocierile PNL-PSD-UDMR,
deblocate: Nicolae Ciucă, variantă de compromis
Prima mare
înţelegere a noii coaliţii: împărţirea dregătoriilor din pachetul media
Şedinţă cu scandal la PNL. Orban, exclus din partid. Atacuri dure la adresa fostului lider: „Ce faceţi acum e grobian”