Interviu Violoncelistul Marin Cazacu, directorul general al Filarmonicii George Enescu: „Privind lumea în care trăim, Ateneul Român este o oază de liniște”

Violoncelistul Marin Cazacu, directorul general al Filarmonicii George Enescu : “Privind lumea în care trăim, Ateneul Român este o oază de liniște”

1/4

MARIN CAZACU & VIOLONCELLISSIMO 4 WEB Foto Virgil Oprina copy jpg

Un interviu de Oltea Şerban-Pârâu

Oltea Șerban Pârâu: Ne aflăm la finalul unei stagiuni de mare succes, 2025-2026, a Filarmonicii George Enescu. Ați ales „Respiro" ca temă a stagiunii care tocmai s-a încheiat, un cuvânt care sugerează liniște, nu spectacol. Într-o lume în care instituțiile culturale se bat pentru atenție cu superlative și campanii zgomotoase, de ce ați pariat tocmai pe liniște ca strategie de comunicare?

Marin Cazacu: Privind și analizând lumea în care trăim, plină de incertitudini în multe privințe, cu o viață agitată și de multe ori tensionată, așa cum este societatea românească în acest moment, Ateneul Român este o oază de liniște, în care muzica clasică te transportă spre cea mai frumoasă și ideală stare pe care omenirea a creat-o: aceea de a visa cu ochii deschiși. Într-o lume a dezvoltării foarte rapide a tehnologiei este nevoie mai mult ca oricând de emoția pe care muzica o produce și o transmite. Muzica, fiind cea mai directă formă de comunicare interumană, te poate binedispune, dar, poate să te pună și pe gânduri. Strategia noastra de comunicare a fost o reușită. Orchestra și Corul Filarmonicii George Enescu retrăiesc săptămână de săptămână creațiile muzicale, ce vor dăinui peste secole, și pe care le împărtășesc publicului nostru cu bucurie și pasiune.

“În acest moment suntem într-un proces de aliniere la standardele internaționale”

O.S.P: Aţi anunţat că 75% dintre cei 76 de dirijori și soliști ai stagiunii au evoluat pentru prima oară la Filarmonică în acest sezon. Oare putem vorbi aproape despre o reconstrucție a identității orchestrei prin contactul cu şefi de orchestră noi, majoritatea străini? Este cu adevărat o schimbare, raportându-ne la identitatea sonoră pe care orchestra și-a construit-o în 150 de ani?

M.C.: Evoluția unei instituții muzicale, cum este Filarmonica George Enescu, trebuie să se raporteze atât la trecut cât și la prezent, și cu o strategie de dezvoltare proiectată spre viitor. Identitatea sonoră de care amintiți este o caracteristică a orchestrei noastre și care se îmbunătățește permanent. Nivelul individual artistic al muzicienilor (instrumentiști, artiști lirici, soliști și dirijori) este din ce în ce mai ridicat la nivel mondial, reflectându-se în calitatea orchestrelor simfonice din întreaga lume. Este firească prezența unor mari soliști și dirijori străini în stagiunea Filarmonicii, avem nevoie de cei mai buni pentru a evolua și a păstra identitatea sonoră. La fel procedăm și pentru ansamblurile noastre, corul și orchestra. La audițiile și concursurile pe care le organizăm îi selectăm pe cei mai pregătiți și mai potriviți unei instituții de secol XXl ce aspiră la un statut european. În cei 148 de ani de existență, Filarmonica a avut atât perioade de glorie cât și de stagnare. În acest moment suntem într-un proces de creștere rapidă și de aliniere la standardele internaționale.

O.S.P: Ați inclus în stagiune şi piese contemporane, lucrări semnate de Doina Rotaru, Mihaela Vosganian și Cindy McTee. Dumneavoastră, ca violoncelist, ați cântat mai ales repertoriu clasic, ce anume vă motivează azi, ca manager, să vă manifestaţi interesul faţă de muzica contemporană?

M.C.: Publicul iubitor de muzică trebuie să aibă acces la toate stilurile muzicale. Muzica contemporană este muzica actuală care ne reprezintă pe noi toți. Personal, am cântat atât repertoriu baroc, clasic și romantic, cât și foarte multă muzică modernă și contemporană, românească și universală, și mi-am susținut lucrarea de doctorat cu tema “Concertele pentru violoncel și orchestră în creația românească de la Constantin Dimitrescu la Pascal Bentoiu”. Unele din capodoperele muzicii contemporane românești mi-au fost dedicate și le-am prezentat în primă audiție absolută. Iubesc de altfel toată muzica de calitate. Programarea în stagiune a unor lucrări contemporane face parte din strategia instituției de a prezenta publicului cele mai valoroase creații din literatura muzicală universală și românească.

O.S.P: Filarmonica George Enescu a lansat „Talks re: Music & Beyond” – conversații publice cu artiștii invitaţi în stagiune. Sunt aceste evenimente atractive pentru publicul nostru?

M.C.: Oh, da! Toată viața învățăm din experiențele altora. Sunt convins că aceste conversații, pe care le punem la dispoziție pe site-ul Filarmonicii și celor care nu pot participa fizic, rămân ca exemple impresionante de viață și trasee artistice ce pot inspira generațiile viitoare de muzicieni.

“Lumea muzicală are o sensibilitate aparte pe care trebuie să o respecți”

O.S.P: Ați preluat conducerea Filarmonicii în aprilie 2022, câștigând concursul organizat de Ministerul Culturii. Care este decizia managerială din acești patru ani pe care astăzi nu ați mai lua-o la fel? 

M.C.: Nu aș putea spune că a existat o decizie pe care să o regret în mod special. Managerii de instituții se întâlnesc destul de des cu diferite situații în urma cărora deciziile lor pot schimba lucrurile în bine imediat sau pot crea mici neînțelegeri. Cu timpul am învățat că orice colectiv, organizație, se constituie aproape ca o familie și trebuie acționat ca atare, cu responsabilitate, empatie și comunicând permanent cu cei din jur. Lumea muzicală are o caracteristică specifică: o sensibilitate aparte pe care trebuie să o respecți.

“Roberto Treviño este o personalitate recunoscută la nivel international”

O.S.P: L-ați invitat pe Roberto Treviño să dirijeze în noiembrie trecut Simfonia a III-a de Mahler și ulterior i-ați propus funcția de dirijor principal. Ce v-a determinat să luaţi această decizie?

M.C.: În ultimii 4 ani am invitat mai mulți dirijori la pupitrul Filarmonicii George Enescu, majoritatea pentru prima dată. Roberto Treviño a convins atât orchestra cât și publicul de nivelul său profesional extraordinar. Este o personalitate recunoscută la nivel internațional, lucrează excelent cu orchestra, rezultatele concertelor sale sunt de un nivel excepțional și în următorii ani va impulsiona dezvoltarea profesională a Orchestrei și Corului Filarmonicii, și va urmări cele două direcții importante, care lipseau din palmaresul nostru din ultimii ani: turnee artistice internaționale în săli de concerte de prestigiu și realizarea unor înregistrari pentru case de discuri cunoscute în lume, prin care Filarmonica George Enescu să reintre în circuitul international, așa cum merită.

“Orchestra are în acest moment o proporție de aproximativ 40% muzicieni tineri“

O.S.P: Un dirijor principal nou înseamnă, teoretic, o redefinire a sunetului orchestrei. Ce credeţi că va câştiga orchestra sub bagheta lui Treviño, raportat la evoluţia din ultimii ani?

M.C.: În primul rând aș sublinia faptul că talentul și gândirea muzicală a dirijorului se potrivesc profilului orchestrei noastre. Deci, nu va fi schimbat radical, nici măcar teoretic, sunetul orchestrei. Sunt profesor și știu din propria experiență că sunetul diferențiază un interpret de altul, dar știu și că toata viața lucrăm să șlefuim acel sunet. Va fi o etapă de progres și în această direcție. De altfel ne aflăm într-o perioadă de tranziție. Orchestra are în acest moment o proporție de aproximativ 40% muzicieni tineri angajați în ultimii 4 ani. Menirea noului dirijor este să reducă diferențele de abordare artistică dintre generațiile de instrumentiști și să omogenizeze sonoritățile diferitelor partide de instrumente. Sunt convins că aspirațiile artistice ale maestrului Roberto Treviño, raportate și la nivelul excepțional al orchestrelor simfonice pe care le-a dirijat, va adăuga noi valențe nivelului profesional al ansamblurilor Filarmonicii George Enescu.  

O.S.P: Una dintre primele apariții comune ale lui Treviño cu orchestra va fi în august, la festivalul de la Ravello, în Italia, la câteva săptămâni după ce Orchestra Operei Naționale București a concertat pe aceeași scenă. Există o formă de competiție culturală românească, sau e mai degrabă un semn că România este prezentă în circuitul marilor festivaluri europene?

M.C.: Ne bucurăm de aceste invitații, de a participa la un festival de prestigiu, atât pentru Orchestra Filarmonicii George Enescu, cât și pentru Orchestra Operei Naționale București. Nu este nicio competiție culturală între noi. Ambele instituții sunt onorate să reprezinte muzica și cultura românească în lume. De altfel, orchestrele românești nu au intrat încă într-un circuit internațional. Orice participare românească la un festival european este un câștig pentru imaginea culturii române în lume.

O.S.P: Ați inițiat Athenaeum Summer Festival, primul festival de vară al Filarmonicii, ajuns acum la a cincea ediție, un proiect construit și dezvoltat integral în timpul mandatului dumneavoastră. La patru ani distanță, care a fost cel mai mare compromis pe care a trebuit să-l faceți pentru ca acest festival să supraviețuiască primelor ediții, până la a deveni un moment festiv, final, al stagiunilor?

M.C.: Festivalul a pornit ca o asociere de branduri – Filarmonica George Enescu și Ateneul Român ­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­– și a deschis calea spre o apropiere a publicului mai tânăr de muzica clasică. În stagiunea noastră propunem o varietate repertorială alcătuită din cele mai valoroase compoziții clasice. În cadrul festivalului Athenaeum Summer Festival, formațiile Filarmonicii și ansamblurile invitate prezintă un program diferit: muzică de film, reinterpretări ale unor compozitii clasice, muzică barocă, concerte de divertisment în aer liber susținute chiar pe esplanada Ateneului Român. Fiind un festival estival care nu are un buget asigurat, supraviețuirea lui depinde de interesul publicului și de veniturile obținute din vânzarea biletelor. Poate fi considerat un compromis o ediție cu un număr mai redus de concerte, dar festivalul va continua, pentru că a dovedit că deschide noi punți de legătură cu un public care nu participă în mod regulat la concertele noastre din stagiune.

“Filarmonica George Enescu a acordat în fiecare stagiune statutul de artist în rezidență unor tineri”

O.S.P: Concursul Enescu ajunge la a 20-a ediție, cu un record istoric de participare: 645 de tineri din 55 de țări. Filarmonica va găzdui concerte ale laureaților în următoarele două stagiuni. Dumneavoastră ați fost, la rândul dumneavoastră, laureat al unor concursuri internaționale importante, la începutul carierei şi sunteţi acum în juriul concursului de violoncel. Ce anume din experiența aceea de concurent vă ghidează azi felul în care construiți oportunități pentru tinerii câștigători?

M.C.: Remarc cu mare bucurie numărul impresionant de participanți. Crește interesul pentru studiul muzicii clasice la nivel mondial. Am constatat cu fiecare ediție nivelul din ce în ce mai ridicat al tinerilor muzicieni. Concursul Internațional George Enescu este o șansă unică pentru toți cei care se pregătesc să urmeze o carieră solistică. Filarmonica George Enescu a acordat în fiecare stagiune statutul de artist în rezidență unor tineri, laureați ai unor concursuri internaționale de prestigiu, cărora le oferim posibilitatea de a cânta împreună cu Orchestra Filarmonicii în stagiune și de a susține proiecte camerale în sala mare a Ateneului Român. Îi amintesc pe pianiștii Daniel Ciobanu și Mihai Ritivoiu, violonista Ioana Cristina Goicea, violoncelistul Andrei Ioniță și urmează violonistul Valentin Șerban în stagiunea 2026/2027. Comandăm în fiecare an lucrări unor tineri compozitori români pe care le prezentăm în primă audiție absolută în cadrul stagiunii noastre. Avem și o stagiune de promovare a tinerilor care se află la început de carieră: stagiunea de marți de la sala mică, pe care o realizăm în parteneriat cu Radio România Muzical.   

O.S.P:  Care e riscul cel mai mare pentru un tânăr muzician care câștigă un concurs important la 20 de ani și pe care dumneavoastră, ca profesor de-o viață, încercați să-l preveniți prin aceste parteneriate?

M.C.: Tinerii trebuie sustinuți și încurajați permanent. Ei reprezintă viitorul. Evoluția unui artist nu se oprește niciodată. Cel mai mare risc al unui tânăr muzician este să considere că știe deja tot la 20 de ani și că va domina lumea muzicală cu talentul și nivelul său tehnic. Piața muzicală ne demonstrează că rezistă în timp doar cei care au o cultură solidă, pe care trebuie să și-o cultive permanent, cei care învață din greșeli și se reinventează la orice vârstă.

“Visul suprem al muzicienilor din România și uneori chiar din străinătate este să cânte la Ateneul Român”

O.S.P: Ateneul Român este unul dintre cele mai iubite monumente culturale din România și, în același timp, spațiul în care lucrați zilnic. Care este cea mai mare limitare pe care această clădire istorică o impune astăzi unei filarmonici europene din secolul XXI? 

M.C.: Filarmonica George Enescu este privilegiată de faptul că își desfășoară activitatea într-o asemenea clădire încă de la inaugurare. Visul suprem al muzicienilor din România și uneori chiar din străinătate este să cânte la Ateneul Român! Sala de concerte este mică, are doar 800 de locuri, dar acustica excelentă și amprenta istorică și culturală a clădirii te face să trăiești unele dintre cele mai captivante și emoționante experiențe de viață. Este o clădire de patrimoniu iar de 2 ani a câștigat și statutul de Marcă a Patrimoniului European. Ateneul Român este inima muzicii clasice în România și va continua să fie, dar Bucureștiul are nevoie de o sală de concerte de aproximativ 2000 de locuri, așa cum au toate marile capitale ale lumii.  

O.S.P: Ca să nu uităm proiectele personale cum a fost cel al Orchestrelor Naţionale de Tineret ale României, între 7 şi 23 august se desfăşoară o nouă ediţie – a 27-a – a Festivalului Enescu şi Muzica lumii de la Sinaia. Ce semnificaţie au pentru dvs. aceste repere, într-un an în care vă aşteaptă şi aniversarea unei vârste rotunde?

“Sinaia, oraș de suflet, inspiră și azi idealurile lui George Enescu”

M.C.: Sunt proiecte care mi-au adus mari satisfacții pe toate planurile. Investiția în tineri am considerat-o ca fiind cel mai de preț lucru. Statutul de pedagog m-a ajutat să analizez cu obiectivitate situația muzicii clasice în societatea noastră și să îmi imaginez proiecte care pot schimba mentalități și ar îmbunătăți viața muzicală românească. Sunt proiecte de pe urma cărora au beneficiat sute de muzicieni români iar azi, majoritatea orchestrelor din România sunt la un nivel profesional mai ridicat și prin aportul acestor tineri pregătiți în cadrul proiectelor de la Sinaia. Cât priveste Sinaia, oraș de suflet, inspiră și azi idealurile lui George Enescu. Mulțumesc Primăriei Orașului Sinaia, Centrului Național de Artă Tinerimea Română și tuturor partenerilor care an de an sprijină aceste proiecte ce schimbă viața sutelor de tineri muzicieni români.  

“Violoncellissimo este mai mult decât un ansamblu de violoncele“

O.S.P: În această toamnă pornește o nouă ediție a Turneului Național Clasic la puterea a treia - Violoncellissimo – a opta ediţie de turneu national conceput ca atare – , Violoncellissimo fiind un proiect pe care l-ați construit și dezvoltat de mai bine de două decenii. Privind în urmă, simțiți că ați format doar un ansamblu de violoncele sau și o generație de muzicieni care împărtășesc aceeași viziune asupra profesiei? 

M.C.: Bucuria de a cânta la un instrument se menține pe tot parcursul vieții. Să împărtășești această bucurie pe scenă cu studenții tăi este înălțător. Da, Violoncellissimo este mai mult decât un ansamblu de violoncele! Privesc cu admirație fiecare pas profesional al foștilor mei studenți și constat cu mândrie că viitorul școlii românești de violoncel este garantat de pasiunea, dedicația și prietenia pe care le cultivă în cariera lor. În viață am fost ghidat și am împărtășit cu evlavie gândurile lui George Enescu: “Cuvântul pe care mi-l repet zi de zi, de când mă știu: îndeplinirea datoriei. În realizarea acestui lucru se cuprinde și bunătatea, și loialitatea, cinstea, cordialitatea, exactitatea. Să ne facem cu toții datoria și lumea își va recăpăta sensul ei suprem”.

O.S.P: Anul 2026 e și un an aniversar pentru dvs. Cu acest reper personal în minte, ce mai vreți să faceți pentru Filarmonică, ce proiect mai aveți pe care nu ați îndrăznit să-l propuneți până acum?

M.C.: Nu m-am obișnuit cu faptul că sunt într-un an aniversar. Unii ar spune că sunt bătrân și alții că sunt prea idealist. Este un an în care am multe de făcut și mă gândesc doar la proiecte noi pentru viitor. Organizarea activității Filarmonicii George Enescu este în centrul preocupărilor mele și doresc să mulțumesc echipei Filarmonicii și partenerilor noștri pentru realizările de până acum.  De curând am lansat programul noii stagiuni de concerte 2026/2027 și lucrăm pentru ca publicul să fie foarte bine informat și să asigurăm o vizibilitate crescută concertelor pe care le propunem pentru următoarele luni. Filarmonica George Enescu și Ateneul Român sunt două branduri care vor crește împreună și în viitor. Avem câteva proiecte legate de clădirea Ateneului care vor adăuga noi dimensiuni activităților artistice ale instituției. O să le dezvălui însă la momentul potrivit.