8 octombrie: S-a născut Ion Voicu, primul violonist român care a cântat la o vioară Stradivarius

La 8 octombrie 1923 s-a născut marele violonist Ion Voicu, fost elev al lui George Enescu. În aceeași zi, dar în 1878, Armata Română revenea victorioasă la București, defilând pe Calea Victoriei.

Foto: Wikipedia

1871: A izbucnit Marele Incendiu din Chicago

Marele incendiu din Chicago, izbucnit în perioada 8 - 10 octombrie 1871, a ucis aproximativ 300 de persoane, a distrus 17.000 de clădiri pe o suprafață de circa 8,5 kilometri pătrați, iar peste 100.000 de locuitori au rămas fără adăpost.

Foto: Wikipedia

Incendiul a izbucnit într-un cartier situat la sud-vest de centrul orașului.

O perioadă îndelungată de vreme caldă, secetoasă și cu vânt puternic, precum și faptul că numeroase clădiri din oraș erau construite din lemn, au favorizat răspândirea rapidă a flăcărilor.

Focul a traversat brațul sudic al râului Chicago și a distrus o mare parte din centrul orașului. Ulterior, flăcările au trecut și peste cursul principal al râului, devastând cartierul Near North Side.

După incendiu, orașul a primit ajutoare din numeroase surse. Autoritățile locale au îmbunătățit normele de construcție pentru a împiedica răspândirea atât de rapidă a unor incendii viitoare, iar reconstrucția orașului s-a desfășurat într-un ritm accelerat, potrivit noilor standarde.

1878: Armata română victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București

Războiul de Independență (1877–1878) este conflictul în urma căruia România și-a câștigat independența față de Imperiul Otoman, proclamată la 9 mai 1877 și recunoscută internațional în 1878, prin Tratatul de la Berlin.

Foto: Wikipedia

Campania din 1877–1878 s-a desfășurat în principal pe frontul de sud al Dunării și în Balcani.

Forțele române, bine organizate inclusiv cu rezerviști, au participat alături de trupele ruse în operațiuni-cheie: forțarea Dunării, asedierea și capturarea redutelor din jurul Plevnei (Grivița), acțiuni la Rahova, Smârdan și, ulterior, operațiuni de curățare a fortificațiilor turcești din regiunea Vidin, scrie Rador.

După încheierea războiului, pe 8 octombrie 1878, Armata Română a intrat triumfal în București.

Traseul ales pentru această intrare a fost vechiul Pod al Mogoșoaiei, una dintre principalele artere ale capitalei, care, din acel moment, a primit numele de Calea Victoriei, o denumire simbolică menită să omagieze victoria și dobândirea independenței.

1923: S-a născut violonistul Ion Voicu

Născut pe 8 octombrie 1923, în București, Ion Voicu a fost un violonist român de etnie romă, fost elev al lui George Enescu. 

A fost primul violonist român care a cântat la o vioară Stradivarius.

La numai 14 ani, susţinea examenul de admitere la Academia Regală de Muzică, unde, datorită talentului său, intra direct în anul V, absolvind astfel cursurile acestei instituţii în doar doi ani, în loc de şapte.

Debutând pe scena Ateneului Român la 18 ani, a fost în curând remarcat de George Enescu, care, impresionat de talentul său, i-a acordat lecţii în vila sa din Sinaia.

După câștigarea premiului „Enescu-Menuhin” în 1946, Ion Voicu și-a aprofundat studiile în Elveția și Rusia, unde a studiat alături de David Oistrah.

Vioară Stradivarius Foto: Profimedia

Din 1956, a cântat la celebra vioară Stradivarius și a susținut concerte pe scene prestigioase precum Royal Albert Hall, Scala din Milano și Carnegie Hall din New York.

De-a lungul unei cariere de peste 50 de ani, violonistul a primit numeroase distincții internaționale și a înființat, în 1969, Orchestra de Cameră București. A fost profesor din 1989 și s-a stins din viață în 1997, fiind considerat de critica internațională unul dintre cei mai importanți violoniști ai lumii.

1939: Germania anexează vestul Poloniei

În septembrie 1939, Polonia a fost invadată și ocupată de două puteri: Germania nazistă și Uniunea Sovietică, care au acționat în conformitate cu Pactul Ribbentrop-Molotov.

Începutul politicii de „Lebensraum”, expulzarea germană a polonezilor din vestul Poloniei Foto: Wikipedia

Germania a preluat aproape jumătate din fostul teritoriu polonez. În baza a două decrete emise de Hitler, cu acordul lui Stalin, la 8 și 12 octombrie 1939, mari suprafețe din vestul Poloniei au fost anexate de Germania. Aceste teritorii aveau aproximativ 92.500 de kilometri pătrați și o populație de circa 10,5 milioane de locuitori.

Restul teritoriului, de aproximativ aceeași suprafață și cu circa 11,5 milioane de locuitori, a fost administrat de Germania sub denumirea de Guvernământul General (Generalgouvernement für die besetzten polnischen Gebiete), cu capitala la Cracovia.

Populația care nu era de origine germană din teritoriile ocupate a fost supusă strămutărilor forțate, germanizării, exploatării economice și unui proces de exterminare treptată.

1966: Se publică modificări privitoare la divorțul în România

Decretul, emis pe 8 octombrie 1966, înăsprea drastic condițiile de divorț în România comunistă.

Acesta a restricționat sever avortul și contracepția în România și urmărea creșterea rapidă și semnificativă a populației țării.

Divorțul era permis doar în „cazuri excepționale”, atunci când relația dintre soți era grav și iremediabil afectată, iar continuarea căsătoriei devenise vădit imposibilă. Instanța trebuia să încerce în mod repetat împăcarea soților, iar aceștia primeau un termen obligatoriu de gândire de șase luni sau, dacă aveau copii minori, de un an.

În anumite situații, termenul putea fi prelungit cu încă șase luni. Cererea trebuia depusă personal de reclamant, iar procedura era și costisitoare, taxa de timbru fiind cuprinsă între 3.000 și 6.000 de lei.

Soțul considerat vinovat putea fi obligat să suporte și cheltuielile de judecată ale celuilalt. În esență, divorțul nu era interzis, dar statul îl făcea intenționat dificil, îndelungat și costisitor.

Modificarea legislativă a avut loc în contextul politicii demografice promovate de fostul dictator Nicolae Ceaușescu, care a culminat, în 1967, cu emiterea Decretului-lege nr. 770 privind restricționarea severă a avortului și contracepției, prin care se urmărea creșterea rapidă și semnificativă a populației țării.

2009: Scriitoarea română Herta Müller primește Premiul Nobel pentru Literatură

Scriitoarea germană originară din România Herta Müller s-a născut la 17 august 1953 în satul Niţchidorf.

Herta Müller Foto: Wikipedia

După absolvirea studiilor de filologie germană şi română, lucrează  pentru scurt timp ca traducătoare într-o fabrică din Timişoara, de unde este concediată din cauza refuzului de a colabora cu Securitatea.

În 1982 debutează cu volumul de povestiri „Ţinuturile joase", foarte cenzurat, a cărui versiune integrală avea să apară în Germania în 1984. Ameninţarea din partea Securităţii continuă, obligând-o pe Herta Müller să emigreze în RFG în 1987.

Publică romanele: „Omul este un mare fazan pe lume" (1986), „Călătorie într-un picior" (1989), „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul" (1992), „Animalul inimii" (1994), „Astăzi n-aş fi vrut să mă întâlnesc cu mine" (1997), „Leagănul respiraţiei"  (2009), volume de eseuri, între care „Foame şi mătase" (1995), „Regele se înclină şi ucide" (2003), volume de povestiri.-Este laureată a numeroase premii importante, printre care Premiul Kleist (1994), Premiul european pentru literatură Aristeion (1995), Premiul IMPAC Dublin (1998), Premiul pentru literatură al Fundaţiei Konrad Adenauer (2004).

Academia Suedeză îi atribuie în 2009 Premiul Nobel pentru literatură.