Utilizatori DW despre viața în Rusia: "Oamenii sunt furioși"

Sondajele indică o stare de spirit tot mai proastă în Rusia, pe fondul presiunilor economice. DW și-a invitat utilizatorii să își împărtășească experiențele.

Lipsa combustibilului perturbă rutina zilnică. Nemulțumirea față de salarii crește pe măsură ce perspectivele de angajare se înrăutățesc. Planificarea pe termen lung a fost înlocuită de soluții de moment, pe fondul extinderii anxietății în Rusia.

Chiar și principalele institute de sondare din Rusia, inclusiv VCIOM și FOM, controlate de stat, precum și centrul independent Levada, raportează o deteriorare clară a stării de spirit a populației. Kremlinul insistă însă că situația rămâne stabilă. DW și-a invitat utilizatorii de pe rețelele sociale să își împărtășească experiențele. Toate răspunsurile au fost anonimizate din motive de siguranță.

„Dacă există benzină, sunt cozi uriașe de 50 până la 100 de mașini”

Un abonat DW din cartierul Peceatniki din Moscova a descris o încercare recentă de a alimenta noaptea târziu, parcurgând aproximativ 40 de kilometri în căutarea unor benzinării care mai aveau combustibil.

„Dacă găsești benzină undeva, este o coadă uriașă de 50 până la 100 de mașini”, a spus el. „Am decis că să așteptăm până la 3 sau 4 dimineața doar pentru a merge direct la serviciu este o idee groaznică, așa că ne-am întors acasă să dormim. Mai avem jumătate de rezervor, dar până la sfârșitul săptămânii ori vom vâna combustibil, ori vom sta pe loc. În ultima vreme folosim mașina aproape exclusiv pentru drumurile la casa unde locuiesc părinții noștri în vârstă.”

„Acum trebuie să cauți benzină noaptea. Nu ai mereu noroc. De multe ori nu este deloc. Dacă există, trebuie să aștepți două-trei ore”, a spus un alt abonat.

Penuria de combustibil provocată de atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor rusești a devenit una dintre principalele nemulțumiri ale populației. Datele portalului de monitorizare BenZinMap arată restricții severe la vânzare în 66 de regiuni la 27 august, iar alte 16 regiuni raportau perturbări locale sau creșteri accentuate de preț.

Aleksandr Șohin, șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia (RSPP), a declarat pentru portalul RBC că capacitatea de rafinare a scăzut cu aproape o treime, opinie împărtășită și de analiști independenți. Măsurile guvernamentale, inclusiv interzicerea exporturilor, creșterea importurilor și relaxarea standardelor de calitate a combustibilului, nu au reușit să acopere deficitul.

Datele serviciului rus de statistică Rosstat arată că prețul mediu al benzinei a crescut cu 7,4% în acest an, depășind inflația generală de 4,19%. Aceste medii ascund însă diferențe regionale semnificative. Stațiile deținute de marile companii petroliere au limitat relativ creșterile de preț, atrăgând cozi lungi. Stațiile independente cer însă prețuri mult mai mari, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetele gospodăriilor.

Deocamdată există puține semne de panică deschisă. Șoferii par să se adapteze la aprovizionarea intermitentă. „Benzina este greu de găsit, dar la Sankt Petersburg lumea încă rezistă”, a spus un utilizator. „Au existat probleme cu benzina, dar acum situația este mai bună, deși nu se găsește peste tot”, a spus altul.

„Devine tot mai greu să găsești un nou loc de muncă”

Statisticile oficiale indică un șomaj extrem de scăzut în Rusia, Rosstat raportând un nivel record de doar 2,2%. Dar această cifră este înșelătoare. Platformele de recrutare hh.ru și SuperJob raportează o creștere puternică a numărului de CV-uri, concomitent cu o scădere a ofertelor de muncă, ceea ce sugerează nemulțumire în creștere în rândul angajaților, dar puține alternative reale.

Creșterea salariilor a încetinit și ea. Companiile din sectoare aflate în dificultate, precum industria auto și mineritul cărbunelui, își trimit tot mai des angajații în program redus sau în concedii forțate. Unii cititori DW descriu, de asemenea, o piață a muncii aflată sub presiune.

„Devine din ce în ce mai greu să găsești un nou loc de muncă: nu există posturi noi, iar cele disponibile sunt fie prost plătite, fie presupun ture epuizante de 12 ore”, a scris un abonat.

„Întârzierile salariale fac dificilă plata ratelor la credite”, a spus un altul. „Toată vara am lucrat pentru două treimi din salariu. Îmi ajunge pentru mâncare și sală, și cam atât”, a notat un al treilea. „Concedierile au lovit multe industrii”, a adăugat un al patrulea. „Epoca salariilor umflate s-a încheiat. Iar viața a devenit monstruos mai scumpă decât înainte de 2022.”

Această stare sumbră s-a extins chiar și în rândul profesiilor de prestigiu. Un specialist IT din Sankt Petersburg a descris schimbarea astfel: „Nu există șocuri economice bruște, ci doar un declin lent care durează de zece ani. Perspectivele de angajare sunt limitate, iar găsirea unui nou post va fi extrem de dificilă.”

Un antreprenor de 54 de ani din Moscova și-a amintit că administra o companie de servicii pentru branduri vestice de îmbrăcăminte înainte de invazia Rusiei în Ucraina din 2022. După retragerea clienților importanți, a fost nevoit să își închidă afacerea. Ulterior a lansat o nouă companie care produce haine în Asia Centrală și Bangladesh pentru a fi vândute pe platformele online din Rusia. La început, creșterea veniturilor populației a stimulat puternic vânzările. Pe măsură ce presiunile economice s-au accentuat, condițiile s-au înrăutățit.

Utilizatorii DW se plâng de creșterea prețurilor în întreaga Rusie Foto: Erik Romanenko/TASS/dpa/picture allianc

„La început, vânzările au crescut mai repede decât ne așteptam. Dar și această afacere a fost prinsă în efectele politicilor actuale, ale izolării și instabilității economice”, a explicat omul de afaceri. „Veniturile se prăbușesc catastrofal. Și nu este vorba doar despre noi. Oamenii reduc aproape toate cheltuielile.”

„Oamenii nu mai fac planuri, scot numerar și cumpără dolari”

Tema dominantă a răspunsurilor primite de DW este lipsa unei viziuni pozitive asupra viitorului. Din comentariile lor reiese că respondenții nu se pregătesc pentru un singur șoc, ci pentru o perioadă îndelungată de stagnare sau declin.

„În regiunea noastră, schimbările nu sunt încă semnificative”, a scris o femeie din Sahalin, insulă din Extremul Orient rus. „Prețurile cresc, desigur, dar în general pare că oamenii trăiesc la fel ca înainte. Personal, cea mai mare schimbare pe care o simt în viața de zi cu zi este legată de internet. A devenit mai lent și folosesc VPN aproape permanent pentru a ocoli cenzura. Foarte mulți oameni din cercul meu apropiat au părăsit Rusia, deși acest fenomen există din 2022. Și noi ne-am trimis fiul într-o altă țară.”

Atunci când planificarea devine dificilă, supraviețuirea de la o zi la alta devine prioritară. „Lipsa combustibilului, atacurile cu drone... până și călătoriile obișnuite în Turcia au devenit inaccesibile”, a spus un alt abonat. „Oamenii nu mai fac planuri, scot numerar și cumpără dolari. Nu există speranțe pentru un viitor luminos sau pentru o schimbare a puterii. Toată lumea trăiește pentru ziua de azi. Consumul de alcool a crescut semnificativ, chiar și la Moscova.”

Dincolo de anxietate și apatie, numeroase răspunsuri indică o fragmentare socială tot mai accentuată, oamenii retrăgându-se în cercuri tot mai restrânse și evitând discuțiile mai ample.

„Oamenii sunt furioși la culme și dau vina pe Occident pentru toate problemele lor. Viața a devenit mult mai săracă, mai tristă și mai periculoasă decât înainte de război”, a remarcat un abonat. „Oamenii fie se închid în ei înșiși, fie întrerup imediat orice discuție despre viață și război. Aproape nimeni nu mai încearcă să pozeze în optimist sau să facă pe curajosul.”

„Problema nu este doar benzina sau internetul, ci schimbarea oamenilor, inclusiv a unora destul de decenți”, a scris o altă abonată, care lucrează în domeniul sănătății. „Există o teamă interioară, o iritare profundă, chiar și în rândul celor care nu înțeleg nimic și nu vor să știe nimic. Dar toată lumea vede prețurile. Acest lucru îi sperie pe oameni. Tabuurile sociale interne dispar... Intelectualitatea și-a pierdut brusc luciul, vălul cultural, în special inginerii din industria militară.”

Oleg Loginov | Nikita Oshuev - DW