Comisia de la Veneția: Georgescu nu poate fi scos din joc?
0Comisia de la Veneția trasează în Raportul privind anularea alegerilor principiile generale de care Curțile Constituționale ale statelor membre ar trebui să țină seama înainte de a decide anularea unui scrutin.
Raportul Comisiei de la Veneția pornește în analiza sa de la cazul României, enumerând altminteri și situația anulării prezidențialelor din Austria în 2016, situația scrutinului parlamentar din 27 octombrie din Bulgaria, unde Curtea de la Sofia a cerut renumărarea voturilor pentru mai mult de 2000 de secții și a reunit într-un singur caz cele cinci contestaţii privind anularea scrutinului, plus Ucraina, unde în 2004, în perioada Revoluției Portocalii, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale în urma cărora câștigase pro-moscovitul Viktor Ianukovici.
Comisa de la Veneția își declină însă competența de a se pronunța asupra deciziei Curţii Constituţionale a României din 6 decembrie 2024 cu privire la anularea alegerilor prezidenţiale, încercând doar să răspundă la întrebarea: „În ce condiţii şi în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituţională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”
Comisia de la Veneția semnalează derapajele CCR
Raportul de urgență a fost făcut la cererea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și precizează că „nu este de competenţa Comisiei de la Veneţia să intre în datele cauzei sau în examinarea deciziei Curţii Constituţionale a României”. Răspunsul Comisiei de la Veneția este doar începutul unor clarificări care urmează să fie dezvoltate. Pe moment, însă, Comisia explică circumstanțele în care un scrutin poate fi anulat, pornind de la un principiu universal de drept: „Consecinţele invalidării rezultatelor alegerilor trebuie să fie mai puţin dăunătoare decât acceptarea rezultatelor alegerilor, în ciuda deficienţelor acestora.” Apoi, ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăţilor şi intereselor electorale, ţinând cont de faptul că statul are obligaţia de a garanta alegeri libere și o campanie electorală corectă.
Pe de altă parte, Comisia de la Veneția arată cu degetul câteva glisări ale CCR:
1. Subliniază că deciziile Curții Constituționale nu trebuie să se bazeze pe informații clasificate. În cazul României, judecătorii constituționali au analizat numai cele patru rapoarte ale serviciilor secrete prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care au fost ulterior declasificate. Aceste documente doar enunță însă manipulările și implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale, fără să aducă dovezi în sprijinul lor. Practic, Curtea Constituțională din România (CCR) a decis anularea alegerilor fără să ceară date suplimentare de la CSAT sau de la serviciile secrete, iar între timp instituțiile statului nu au făcut niciun fel de eforturi pentru a arăta că votul oamenilor a fost cu adevărat deturnat de forțe străine. Comisia de la Veneția subliniază că astfel de decizii „ar trebui să indice cu precizie încălcările şi dovezile şi nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate (care pot fi folosite doar ca informaţii contextuale), pentru că acest lucru nu ar garanta transparenţa şi verificabilitatea necesare”. Judecătorii constituționali din România nu au avut însă toate datele pentru a fi siguri că hotărârea lor e corectă și că într-adevăr a avut loc un atac la adresa suveranității statului român ca urmare a influenței externe asupra procesului electoral.
2. „Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile”, mai arată Comisia de la Veneția. Practic, Elena Lasconi și Călin Georgescu ar fi trebuit să aibă dreptul la apărare în fața CCR, dar judecătorii români le-au refuzat acest drept.
Există și un alt enunț cumva preventiv pentru următoarele alunecări pe care le-ar putea face CCR în cazul Călin Georgescu: descalificarea acestuia, așa cum se așteaptă majoritatea liberalilor și social-democraților. Comisia de la Veneția precizează că un candidat care a manipulat alegerile poate fi exclus de la noul scrutin doar dacă este condamnat penal, potrivit regulilor acceptate deja de statele membre ale Consiliului Europei.
În România, Curtea Constituțională răspunde adesea ordinelor politice, care pot da peste cap pe termen lung principii politice, economice sau electorale. Spre exemplu, dacă CCR nu ar fi exclus-o pe Diana Șoșoacă din cursa prezidențială, probabil că radicalul Călin Georgescu nu avea culoar să ajungă pe primul lor. Șoșoacă a fost scoasă din competiție pe motiv că declarațiile ei ar fi încălcat Constituția, deși nicio instanță de judecată nu dăduse vreun verdict înainte. Experții europeni cunosc speța și poate tocmai din acest motiv au subliniat că un prezidențiabil poate fi exclus din joc doar dacă este condamnat penal.
Se încarcă comentariile...
