Raport dramatic al OECD despre România confruntată cu schimbări climatice catastrofale

Vrem în OECD. Există însă și cineva care să le citească și rapoartele lor despre România confruntată cu riscuri climatice extreme?

România este puternic expusă schimbărilor climatice comparativ cu țările OCDE Foto: Garda de Mediu Galati webp

Păcat că, ocupați să-și apere scaunele, n-au timp și să guverneze cum spun manualele că ar trebui să facă orice guvern responsabil, adică să lectureze cu atenție rapoartele, analizele și estimările de risc pe termen scurt, mediu și perspectivele pe termen lung, de regulă, în sistemele europene, cu referință la perioada 2050. 

A devenit ceva obișnuit panica sub imperiul căreia acționează când, cu absolută și previzibilă regularitate, sunt surprinși total de absolut orice, știind că, de fapt, nu au pregătit nimic, nu au planuri de răspuns reale și coordonate pentru a face față unor situații de criză, cu atât mai mult când e vorba, ca acum, de efectele unei schimbări climatice care generează urmări care încep să ne marcheze viețile. 

N-are cine să le facă rapoartele astea, nu avem specialiști fiindcă avem doar oameni puși de partid care au alte treburi de făcut? Ok și și asta, dar măcar domnului Prim Ministru, fie el și demis și extrem de interimar, tot ar trebui să fie cineva care să-i rezume textele unor documente esențiale pentru România care, citite cum trebuie, chiar ar fi putut să-l avertizeze din timp asupra a ceea ce va urma.

Iată, spre exemplu, un asemenea studiu semnat de Katja Schmidt și Gilles Thirion a fost publicat pe 16 martie 2026: OECD Economic Surveys: Romania 2026 https://www.oecd.org/en/publications/oecd-economic-surveys-romania-2026_4844067e-en/full-report/enhancing-resilience-to-climate-risks_ae66c1bc.html  și anunță foarte clar că țara noastră se confruntă cu riscuri climatice în creștere, mai ales cu seceta care afectează agricultura, producția de energie și aprovizionarea cu apă. Întregul raport subliniază faptul că România trebuie să-și accelereze investițiile și reformele pentru a  întărirea rezilienței sale climatice:

„România este puternic expusă schimbărilor climatice comparativ cu țările OCDE. Creșterea anuală a temperaturii aerului la suprafață depășește 2°C (față de perioada de referință 1981-2010), valoare semnificativ mai mare decât media OCDE de 1,4°C  Această tendință de încălzire accelerată intensifică riscurile climatice, exercitând o presiune considerabilă asupra sectorului agricol, a resurselor de apă și a sistemelor energetice din România. Consecințele economice sunt de amploare: randamentele agricole devin mai volatile, activitățile industriale se confruntă cu riscuri tot mai mari legate de deficitul de apă și stresul termic, iar reziliența infrastructurii este pusă la încercare. Aceste efecte nu doar amenință producția pe termen lung, ci necesită și investiții substanțiale pentru a proteja creșterea economică și bunăstarea socială.

Schimbările climatice intensifică, de asemenea, frecvența și severitatea fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv inundațiile, secetele și furtunile, valurile de căldură înregistrând o creștere deosebit de pronunțată. Aceste fenomene naturale pot genera pierderi umane și costuri economice semnificative. Conform datelor CATDAT, pierderile economice materiale cauzate de fenomenele meteorologice și climatice în România s-au ridicat la 19,6 miliarde EUR (la prețurile din 2023) în perioada 1980-2023 (6% din PIB-ul anului 2023) , o pondere ridicată în comparație cu media UE. În România, aproximativ 60% din totalul pierderilor sunt atribuite fenomenelor hidrologice (inundații), care implică adesea daune materiale considerabile. Cu toate acestea, pierderile cauzate de fenomenele climatologice, în special de valurile de căldură, sunt în creștere și reprezintă deja restul de 40% din totalul pierderilor economice (sbl. N)”.

40% reprezintă un procent enorm și, în condiții normale, cu specialiști competenți în domeniu, cineva ar trebui să dea explicații. Fără de asta, va trebui să constatăm extensia constantă a procesului de deșertificare: peste 100.000 de hectare în sudul județului Dolj sunt deja acoperite de nisipuri mișcătoare, proces care progresează cu 1000 de hectare anual, iar Mădălina-Laura Mihai afirmă că „deșertificarea nu mai este o simplă proiecție teoretică, ci o realitate care transformă agricultura și modul de viață a milioane de locuitori”.

Și fiindcă de fiecare dată când guvernanților noștri li se propune lectura unui asemenea text, urmează inevitabil o ridicare scârbită din umeri și reproșul „da despre soluții se spune ceva?”, iată ce zic cei de la OCDE, că poate i-o auzi cineva vreodată:

„România este extrem de vulnerabilă la încălzirea globală și la fenomenele meteorologice extreme, în special la inundațiile râurilor și la secetă. Deși există o Strategie Națională de Adaptare la Schimbările Climatice, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a avansa implementarea acesteia. Eforturile de atenuare ar trebui, de asemenea, intensificate pentru a îndeplini obiectivele convenite de reducere a emisiilor. Gestionarea inundațiilor s-a îmbunătățit în conformitate cu Directiva UE privind inundațiile, dar investițiile susținute în modernizarea infrastructurii inundabile sunt esențiale. Construcțiile în zonele predispuse la inundații continuă, iar planificarea utilizării terenurilor ar trebui să țină cont în mod adecvat de riscurile de inundații. Având în vedere conștientizarea limitată a riscurilor de inundații, tranzacțiile imobiliare ar trebui să includă declarațiile obligatorii din punct de vedere legal. Asigurarea obligatorie de risc ar trebui să fie mai bine aplicată pentru a crește acoperirea scăzută. Resursele de apă se confruntă cu o presiune tot mai mare din cauza gestionării deficitare a apei și a infrastructurii îmbătrânite. Sunt necesare acțiuni accelerate pentru a îmbunătăți eficiența utilizării apei, inclusiv modernizarea infrastructurii de apă și promovarea unor practici durabile de irigații și tratare a apelor uzate. În agricultură, promovarea unor practici rezistente la schimbările climatice poate contribui la reducerea vulnerabilității la secetă. Alte priorități cheie de adaptare includ accelerarea programelor de renovare a clădirilor și o mai bună protejare a infrastructurii critice”.

Pentru ai noștri, toate astea au exact valoare de hârtie imprimată pe care o are și Strategia Națională de Adaptare la Schimbările Climatice...