Nu marea ucide. Ignoranța, aroganța și nepăsarea fac victime. Steagul roșu nu e o recomandare

În fiecare an mor oameni la mare. Și noi tot nu învățăm lecția  Absolut în fiecare an zeci de persoane își pierd viața când pur si simplu ar putea să trăiască. Sunt decese care aproape în totalitate pot fi prevenite.

Românul are în general o atitudine de lipsă de respect față de orice reguli

Anul trecut, 18 persoane și-au pierdut viața, iar cel puțin 40 au fost salvate. Ieri, la Olimp, doi frați, de 17 și 19 ani, au murit înecați.

Si noi tot nu ne învățăm lecția.

Cum este posibil?

1. În primul rând, este vorba de indiferenta față de reguli.

Românul are în general o atitudine de lipsă de respect față de orice reguli și deci și față de indicațiile salvamarilor.

Cum nu respectă regulile de circulație, normele de politețe, legile țării, nu dăm 2 bani pe ce ne spune un salvamar.

Doar românul are vorba "Legea e făcută pentru a fi încălcată " și această atitudine, această anomalie funcționează și astăzi pentru că noi nu facem nimic pentru a stopa perpetuarea ei.

Noi nu ne educăm copiii să respecte regulile; ne văd pe noi în trafic, ne văd cum îi luăm de mână și traversam nepermis strada, ne aud în casă cum sfidam regulile de la job și din societate. Și treaba asta ne costă, uneori viața.

2. În al doilea rând, minimalizam riscurile.

"Băi, eu știu să înot, lasă că nu e asa de grav, nu are ce să mi se întâmple."

Majoritatea celor decedați sunt bărbați, pentru că în cele mai multe cazuri ei vor să fie invincibili. Si o fac deseori în public și pentru public. "Ai văzut ba, cum am înotat." In rare cazuri vom vedea un singur inotator pe o plajă sălbatică.

Nu are ce și nu are cui să demonstreze.

3. În al 3 lea rând, gândirea de tip

"Nu-mi dai tu mie lecții. Cine ești tu? Un putzoi, un salvamar."

Superioritatea sau mai bine zis aroganța este dăunătoare și face victime. În multe situații naște violență. El se bate cu cel care vrea să îi salveze viața. Mai nou salvamarii sunt obligați să solicite intervenția polițiștilor și jandarmilor. Vă dați seama unde am ajuns.

Ce este grav că acești salvamari și salvatori văzând că tu abia înoți și riști să mori, își riscă la propriu viața. Eu înțeleg că sarcina lor este să salveze vieți, dar totuși cu prețul vieții lor. Este drept?

Un nene, ieri, a intrat de 2 ori în apă și a fost salvat de 2 ori.

Avem totuși obligația ca familie și prieteni de a încerca să îi oprim, să îi descurajăm și să nu le susținem ideile mortale atunci când ei vor să între în apă.

Să nu îi încurajăm cu „hai, că poți”, să nu confundăm curajul cu inconștiența. Dacă vedem steagul roșu, mesajul ar trebui să fie simplu: nu intrăm în apă.