Presa de stat rusă publică, apoi șterge, planul unui atac nuclear „fulgerător” asupra unui stat NATO

Un material publicat pentru scurt timp de agenția rusă de stat RIA Novosti a prezentat posibilitatea unui atac nuclear „fulgerător” asupra Lituaniei, stat membru NATO, înainte ca articolul să fie retras.

Rachetă rusească ce poate transporta focos nuclear/FOTO:government.ru

Textul, semnat de analistul politic Aleksander Nosovici, susținea că Rusia ar putea purta un eventual conflict cu Lituania într-un interval foarte scurt și sugera folosirea rachetelor echipate cu focoase nucleare, fără desfășurarea unor trupe terestre.

Articolul a fost distribuit de RIA Novosti, una dintre principalele instituții de presă de stat din Rusia. Retragerea sa ulterioară a alimentat întrebări cu privire la semnificația materialului și la măsura în care acesta reflecta sau nu poziția oficială a Moscovei, scrie express.com.

Nosovici a descris ipoteticul conflict drept o nouă „operațiune militară specială” și a afirmat că aceasta ar fi „foarte scurtă”. El a făcut referire și la o decizie a parlamentului lituanian privind eliminarea unei interdicții referitoare la desfășurarea armelor nucleare ale NATO pe teritoriul țării.

Potrivit analistului, Franța și Marea Britanie nu și-ar mai ascunde planurile de a amplasa focoase nucleare în apropierea granițelor Rusiei, iar deciziile politicienilor lituanieni ar face parte dintr-o strategie mai amplă a statelor occidentale.

Nosovici a folosit, de asemenea, un limbaj extrem de critic la adresa Lituaniei, pe care a descris-o drept o țară „sinucigașă” și lipsită de discernământ în ceea ce privește politica nucleară.

El a susținut că liderii de la Vilnius ar căuta să atragă atenția și să fie recompensați pentru ceea ce considera a fi o atitudine riscantă.

Lituania se învecinează cu regiunea rusă Kaliningrad, puternic militarizată, și cu Belarus, aliat al Moscovei. Rusia dispune în Kaliningrad de sisteme capabile să transporte arme nucleare și a afirmat că a desfășurat arme nucleare și în Belarus.

În articolul retras, Nosovici afirma că Moscova are mai multe opțiuni în cazul unui conflict cu Lituania și sugera că, din cauza geografiei regiunii baltice, un astfel de conflict nu ar putea semăna cu războiul din Ucraina.

„Întrebarea este ce mijloace ar putea fi folosite”, scria el. „Iar dacă adversarii noștri sunt cei care mută primii discuția în sfera amenințărilor nucleare, Rusia își poate permite chiar să renunțe la trimiterea trupelor terestre.”

În continuare, el sugera folosirea exclusivă a rachetelor cu focoase nucleare, descriind o asemenea soluție drept nu doar rapidă, ci „fulgerătoare”.

Un atac asupra Lituaniei ar implica însă riscuri majore de escaladare. În calitate de membru NATO, Lituania beneficiază de garanțiile de apărare colectivă prevăzute de Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Activarea acestuia într-un asemenea scenariu ar putea transforma rapid un conflict bilateral într-o confruntare directă între Rusia și NATO.

De ce a fost retras articolul

După eliminarea materialului, RIA.ru a publicat o explicație editorială potrivit căreia articolul fusese retras și înlocuit inițial cu o eroare 404 deoarece „nu corespundea poziției redacției, politicii editoriale a publicației sau politicii de stat a Federației Ruse”.

Dmitri Kiseliov, directorul general al Rossia Segodnia, organizația media de stat din care face parte RIA Novosti, a descris publicarea articolului drept o „eroare tehnică evidentă”.

Kiseliov a respins interpretările potrivit cărora textul ar reprezenta o dezvăluire a politicii ruse și l-a criticat pe Nosovici, afirmând că acesta ar fi dispus să facă afirmații extreme pentru a obține o formulare spectaculoasă.

Nosovici are însă o experiență considerabilă în presa rusă. La 39 de ani, el a publicat aproape 100 de articole pentru RIA Novosti și face parte din consiliul de experți al Comisiei pentru Afaceri Externe a parlamentului rus.

El este redactor-șef al publicației RuBaltic.Ru și membru al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare al Rusiei. Centrul independent de investigații Dossier Center l-a asociat, de asemenea, cu o rețea rusă de influență aflată în legătură cu serviciile de informații.

Articolul retras al lui Nosovici trebuie privit cu precauție. Faptul că un asemenea scenariu a fost publicat de o instituție media de stat rusă, pentru ca apoi să fie retras și calificat drept o „eroare tehnică”, nu demonstrează în sine existența unei decizii a Kremlinului de a recurge la arme nucleare împotriva Lituaniei.

El ilustrează însă cât de mult s-a deplasat discursul public din jurul regiunii baltice spre scenarii de escaladare nucleară, într-un moment în care Rusia și NATO își consolidează simultan capacitățile militare și încearcă să își transmită reciproc limitele strategice.

Blocada Kaliningradului ar putea duce la un atac nuclear din partea Federației Ruse, amenință ambasada Rusiei în Irlanda

Ambasada Rusiei în Irlanda a declarat că Rusia este pregătită să își folosească întregul arsenal, inclusiv armele nucleare, dacă țările NATO încearcă să izoleze regiunea Kaliningrad de restul Rusiei.

Acest lucru este menționat într-un comunicat al Ambasadei Rusiei în Irlanda, publicat pe 29 septembrie.

În acesta, partea rusă susține că, recent, cercurile politice europene au discutat activ despre presupusele planuri ale Rusiei de a invada Europa și de a intensifica „campania hibridă” împotriva țărilor europene.

Ambasada a declarat că, în opinia sa, subiectul „amenințării rusești” este folosit pentru a justifica creșterea cheltuielilor pentru apărare, militarizarea Europei, precum și asistența financiară, militară și politică suplimentară acordată Ucrainei.

În același timp, misiunea diplomatică rusă a declarat că Moscova nu intenționează să agraveze situația din Europa. Aceștia au făcut referire la declarația președintelui rus Vladimir Putin din 25 septembrie, care, potrivit ambasadei, a afirmat că Rusia nu are planuri, motive și motive pentru a agrava situația din Europa.

Declarația arată că Rusia consideră activitatea militară sporită a NATO și a UE de-a lungul frontierelor sale de vest o amenințare la adresa securității naționale. Potrivit ambasadei, din iunie până în septembrie 2026, exerciții militare NATO cu „scenarii anti-ruse” au avut loc aproape continuu în Polonia, Letonia, Lituania, Norvegia, Finlanda și Marea Baltică.

Separat, partea rusă a menționat Finlanda și statele baltice. Ambasada a declarat că acestea sunt membre NATO, integrate în planificarea nucleară a Alianței și s-au alăturat sau intenționează să se alăture inițiativei președintelui francez Emmanuel Macron privind așa-numita „descurajare avansată”. Potrivit diplomaților, această inițiativă implică desfășurarea de arme nucleare franceze pe teritoriul acestor țări.

Declarația s-a concentrat pe exercițiile militare comune lituano-polono-franceze „Gallant Boar 2026”. Ambasada susține că acestea au fost îndreptate în mod specific spre Kaliningrad, o enclavă rusă de pe coasta Mării Baltice.

Ambasada Rusiei a declarat, de asemenea, că a primit informații despre pregătirile NATO pentru o blocadă aeriană și maritimă a orașului Kaliningrad și a regiunii Kaliningrad.

„Rusia ar fi pregătită să își folosească întregul arsenal, inclusiv armele nucleare, pentru a-și apăra teritoriul dacă țările NATO ar încerca să izoleze regiunea Kaliningrad de restul țării”, se arată în comunicat.Diplomații ruși au făcut referire și la comentariile recente ale ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, despre posibilul răspuns al Rusiei la un atac occidental. Potrivit ambasadei, Lavrov a declarat că va fi „un război complet diferit” și unul foarte scurt.

Declarația menționează, de asemenea, că într-un astfel de scenariu, riscul unui conflict armat ar fi ridicat. Ambasada Rusiei a sugerat posibilitatea unor atacuri preventive asupra centrelor decizionale din țările Alianței într-o fază incipientă a conflictului.

La finalul declarației, ambasada Rusiei a numit situația „extrem de gravă” și a cerut Europei să o trateze în consecință.

Kaliningrad, un punct de presiune strategică

Episodul se înscrie într-un context mai larg al confruntării dintre Rusia și NATO în regiunea baltică.

Avertismentele Moscovei referitoare la Kaliningrad fac parte dintr-o strategie mai amplă de semnalare nucleară, presiune hibridă și intimidare, menită să influențeze comportamentul NATO și să crească costurile politice și militare ale sprijinului occidental pentru Ucraina.

Kaliningrad este una dintre cele mai sensibile poziții strategice ale Rusiei.

Regiunea este situată între Polonia și Lituania, la Marea Baltică, și este separată geografic de teritoriul continental al Rusiei. În urma invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, NATO și-a consolidat semnificativ prezența militară pe flancul estic.

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO a modificat și mai mult echilibrul strategic din nordul Europei. Alianța controlează acum o mare parte a litoralului baltic, ceea ce sporește presiunea strategică asupra Kaliningradului.

Pentru Moscova, această configurație geografică reprezintă o vulnerabilitate. Rusia a militarizat puternic regiunea, însă menținerea și aprovizionarea forțelor de acolo într-un conflict de amploare cu NATO ar ridica probleme logistice și operaționale importante.

Răspunsul Kremlinului a fost, în consecință, din ce în ce mai mult unul asimetric.

Avertismentele potrivit cărora Rusia ar putea folosi „întregul său arsenal” par să urmărească mutarea confruntării în sfera nucleară și creșterea costurilor percepute ale unor eventuale acțiuni convenționale ale NATO în jurul Kaliningradului.

Scopul unei asemenea strategii ar putea fi și acela de a face mai dificilă, din punct de vedere politic, desfășurarea unor măsuri obișnuite de descurajare de către statele membre ale Alianței.

NATO respinge această interpretare și subliniază că este o alianță defensivă, iar exercițiile și desfășurările sale militare nu constituie o amenințare la adresa teritoriului rus.

În același timp, Alianța și-a consolidat considerabil flancul estic după 2022, prin forțe suplimentare aflate în stare de pregătire, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, mijloace de supraveghere și noi planuri regionale de apărare.

NATO afirmă că aceste măsuri reprezintă un răspuns la invazia Rusiei în Ucraina și la intensificarea activităților ostile îndreptate împotriva statelor membre.

Presiunea sub pragul unui conflict deschis

O componentă importantă a răspunsului NATO este legătura pe care oficialii Alianței o fac între retorica nucleară a Moscovei și o campanie mai largă de presiune hibridă, scrie kyivpost.com.

Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, guverne europene și oficiali NATO susțin că Rusia s-a bazat tot mai mult pe acte de sabotaj, atacuri cibernetice, interferențe electronice, incursiuni cu drone și alte operațiuni concepute să rămână sub pragul unui război deschis cu Alianța.

Comandantul Suprem Aliat al NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, a afirmat că obiectivul Rusiei este să „frângă voința” aliaților Ucrainei. El a cerut guvernelor să expună și să atribuie public operațiunile de sabotaj și destabilizare atunci când există suficiente dovezi.

Regiunea baltică a devenit unul dintre cele mai vizibile teatre ale acestei confruntări.

Afectarea semnalelor GPS este deja o problemă persistentă pentru aviația civilă din regiune. Perturbările au fost suficient de frecvente încât compania finlandeză Finnair să își adapteze pregătirea piloților și procedurile operaționale pentru a ține cont de astfel de incidente.

Interferențele s-au intensificat în paralel cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei și cu creșterea activităților de război electronic în regiune.

NATO a documentat, separat, o campanie mai amplă despre care afirmă că include sabotaj, violență, operațiuni cibernetice, interferențe electronice și dezinformare pe teritoriul statelor membre.

În acest context, avertismentul nuclear al Moscovei privind Kaliningradul poate fi interpretat drept o altă componentă a aceleiași strategii: amplificarea fricii la nivel strategic, în timp ce presiunea este menținută sub pragul unui conflict militar convențional direct.

Descurajarea NATO și riscul de calcul greșit

Recunoașterea publică de către NATO a existenței avertismentului rus și răspunsul relativ măsurat al Alianței sugerează că statele membre nu intenționează să accepte cadrul de interpretare propus de Moscova.

Prin accentul pus pe caracterul defensiv al NATO și prin respingerea amenințărilor cu folosirea forței, Alianța încearcă să conteste ideea că militarizarea sa și retorica nucleară rusă ar reprezenta pur și simplu reacții la o agresiune occidentală.

În același timp, liderii NATO au transmis că presiunile ruse nu ar trebui să conducă la reducerea sprijinului occidental pentru Ucraina.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat în repetate rânduri că acțiunile hibride atribuite Rusiei ar trebui să determine o intensificare, nu o diminuare, a sprijinului pentru Kiev.

„Reacția noastră va fi întotdeauna mai mult sprijin pentru Ucraina”, a declarat el, avertizând că încercările Moscovei de a provoca teamă și diviziune nu ar trebui să distragă atenția aliaților de la războiul din Ucraina.

Rutte a reluat ulterior același mesaj, îndemnând statele membre să nu cadă în ceea ce a descris drept „capcana” Moscovei și să nu permită atacurilor hibride să mute atenția de la Ucraina.

Riscul unei escaladări accidentale rămâne însă real.

Concentrarea forțelor militare în regiunea baltică, incidentele repetate în spațiul aerian, operațiunile de sabotaj, războiul electronic și utilizarea tot mai explicită a retoricii nucleare sporesc posibilitatea unor calcule greșite.

Kaliningrad rămâne, astfel, unul dintre cele mai sensibile puncte ale confruntării dintre Rusia și NATO.

Pericolul nu derivă neapărat din existența unei intenții declarate a uneia dintre părți de a declanșa un război direct, ci și din faptul că amenințarea cu escaladarea a devenit un instrument politic și strategic.