Interviu | Ambasadorul Sri Lankăi la București: „Ne dorim un parteneriat pe termen lung cu România”

Relațiile dintre România și Republica Democrată Socialistă Sri Lanka cunosc în ultimii ani o evoluție pozitivă, susținută de intensificarea dialogului politic și de interesul reciproc pentru dezvoltarea cooperării economice, comerciale și culturale. În contextul apropierii aniversării a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, care va fi marcată în 2027, cele două state își propun să valorifice noi oportunități de colaborare în domenii de interes comun.

Deschiderea Ambasadei Republicii Democrate Socialiste Sri Lanka la București, în anul 2023, a oferit un nou impuls relațiilor bilaterale și a facilitat dezvoltarea unor proiecte concrete în sectoare precum investițiile, comerțul, educația, turismul, tehnologia informației, energia regenerabilă și cooperarea academică. Totodată, România este privită de Sri Lanka ca un partener important în Europa și ca o posibilă poartă de acces către piața Uniunii Europene.

În acest interviu, Excelența Sa Samantha Pathirana, Ambasadorul Republicii Democrate Socialiste Sri Lanka la București, vorbește despre stadiul actual al relațiilor româno-srilankeze, perspectivele dezvoltării acestora, oportunitățile de afaceri și investiții, cooperarea în cadrul Strategiei Indo-Pacific a Uniunii Europene, promovarea turismului și obiectivele pe care și le propune misiunea diplomatică pentru consolidarea parteneriatului dintre cele două țări.

Domnule ambasador, care sunt principalele dumneavoastră obiective în promovarea relațiilor bilaterale dintre Sri Lanka și România?

Sri Lanka și România se bucură de relații de prietenie de multe decenii. Relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost stabilite la 15 septembrie 1957. În consecință, în anul 2027 vom marca cea de-a 70-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice. În calitate de ambasador al statului Sri Lanka în România, principalul meu obiectiv este consolidarea în continuare a prieteniei de lungă durată dintre cele douã țãri, prin extinderea cooperării în domenii de interes comun și beneficiu reciproc. Ne propunem să aprofundăm colaborarea în comerț și investiții, să încurajăm cooperarea în educație, turism, cultură, agricultură, tehnologia informației și energie regenerabilă și să facilităm parteneriate mai puternice între mediile de afaceri din cele două țări.

Cum apreciați evoluția relațiilor dintre România și Sri Lanka în ultimii ani?

În ultimii ani, Sri Lanka și România și-au consolidat constant relațiile bilaterale, în special prin intensificarea dialogului politic și a cooperării. Deși relația a fost în mod tradițional una prietenoasă, aceasta a devenit mai dinamică odată cu vizitele la nivel înalt, consultările diplomatice regulate și deschiderea Ambasadei rezidente a statului Sri Lanka la București, în anul 2023.

Per ansamblu, apreciez că relațiile dintre cele doua state sunt pozitive și se află pe o traiectorie ascendentă. Accentul s-a mutat de la simpla menținere a relațiilor diplomatice la dezvoltarea unei cooperări practice, care să aducă beneficii economice și sociale ambelor state.

Cum evaluați contribuția cetățenilor din Sri Lanka care lucrează în România? Există planuri de extindere a cooperării în domeniul mobilității forței de muncă?

Un număr mare de cetățeni din Sri Lanka trăiesc și muncesc în România, contribuind astfel la economia românească și sprijinindu-și, în același timp, familiile rămase acasă. Potrivit statisticilor Inspectoratului General pentru Imigrări din România, în prezent sunt peste 26.000 de cetățeni srilankezi care locuiesc și lucrează în România, iar acest număr este în creștere.

Mă bucur că lucrătorii din Sri Lanka se bucură de o reputație foarte bună, fiind considerați o forță de muncă dedicată, serioasă, de încredere și motivată, cu competențe transferabile. Cererea tot mai mare a României pentru lucrători străini a creat noi oportunități pentru profesioniștii din Sri Lanka, ceea ce a condus la o cooperare mai strânsă între cele două guverne în domeniul migrației pentru muncă și al protecției lucrătorilor.

Memorandumul de Înțelegere privind cooperarea în domeniul muncii, semnat în martie 2026, reflectă această evoluție pozitivă. În baza acestui memorandum a fost constituit deja un Grup Comun de Lucru, care urmează să își desfășoare prima reuniune în viitorul apropiat.

Totodată, domnul Vijitha Herath, ministrul afacerilor externe, ocupării forței de muncă în străinătate și turismului din Sri Lanka, a propus Guvernului României, în timpul vizitei sale oficiale din luna martie a acestui an, semnarea unui acord guvernamental privind furnizarea de resurse umane din Sri Lanka către România. Sri Lanka a încheiat deja astfel de acorduri cu mai multe state și ne dorim să explorăm posibilitatea semnării unui acord similar și cu România.

Cum apreciați integrarea lucrătorilor din Sri Lanka în societatea românească?

Integrarea este, în general, pozitivă. Aceștia aduc o contribuție importantă în sectoarele în care România se confruntă cu deficit de forță de muncă, iar mulți dintre ei au dezvoltat relații bune cu colegii și comunitățile locale.

Integrarea depinde însă în mare măsură de locul de muncă, de zona în care locuiesc și de sprijinul oferit de angajatori. Deși integrarea la locul de muncă este, în general, mai bună, integrarea socială evoluează mai lent din cauza interacțiunii limitate în afara mediului profesional. Limba, diferențele culturale, accesul la informații și oportunitățile reduse de socializare pot reprezenta provocări.

Majoritatea cetățenilor din Sri Lanka nou-sosiți nu cunosc limba română, ceea ce face ca integrarea lor în societatea românească să fie mai dificilă, în principal din cauza barierei lingvistice și a lipsei unor rețele de sprijin deja consolidate.

Ce măsuri considerați că sunt necesare pentru protejarea drepturilor lucrătorilor din Sri Lanka și prevenirea exploatării prin muncă?

Protejarea lucrătorilor din Sri Lanka și a celorlalți lucrători străini din România presupune trecerea de la un sistem care reglementează în principal migrația la unul care protejează activ lucrătorii pe întreg parcursul procesului de migrație și angajare. Există situații de exploatare, discriminare și deficiențe în aplicarea legislației, iar consolidarea mecanismelor de protecție, a serviciilor de sprijin, a cursurilor de limbă și a responsabilității angajatorilor și agențiilor de recrutare este esențială.

În acest sens, Ordonanța de Urgență nr. 32/2026 reprezintă un pas în direcția corectă. Reglementarea și autorizarea agențiilor de recrutare prevăzute de această ordonanță constituie un element foarte important.

Trebuie asigurat faptul că agențiile de recrutare nu percep lucrătorilor taxe excesive sau ascunse, nu comercializează sau revând oferte de muncă, furnizează contractul individual de muncă înainte de plecarea din țara de origine și prezintă în mod transparent salariul, programul de lucru, costurile de cazare, eventualele rețineri și identitatea angajatorului. Agențiile care nu respectă legislația română trebuie să fie sancționate prin amenzi semnificative și, după caz, prin răspundere penală pentru fraudă sau exploatare.

Autoritățile române ar trebui să impună angajatorilor înregistrarea contractului de muncă înainte de sosirea lucrătorului în România și să îi ofere acestuia acces la contract. Orice modificare semnificativă privind salariul, ocupația, programul de lucru sau reținerile salariale ar trebui să fie posibilă doar cu acordul informat al lucrătorului.

De asemenea, lucrătorii trebuie să beneficieze de o procedură sigură prin care să își poată schimba angajatorul. Atunci când dreptul de ședere este legat exclusiv de un singur angajator, există riscul ca acesta să exploateze dependența lucrătorului prin amenințarea cu concedierea și pierderea statutului legal.

Sunt necesare controale mai bine direcționate din partea autorităților române în domeniul muncii. Angajatorii și agențiile de recrutare nu ar trebui niciodată să controleze lucrătorii prin reținerea pașapoartelor sau a documentelor lor de identitate.

La rândul lor, angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii străini sunt tratați echitabil, își cunosc drepturile și beneficiază de acces la cazare adecvată, servicii medicale și servicii sociale.

In acelaşi timp, ce mesaj doriți să transmiteți oamenilor de afaceri români interesați de piața din Sri Lanka?

Aș dori să încurajez liderii mediului de afaceri din România să privească Sri Lanka nu doar ca pe o piață, ci ca pe un partener pe termen lung și o poartă de acces către întreaga regiune a Asiei de Sud.

Sri Lanka oferă o combinație unică între o poziție strategică, o forță de muncă educată și calificată, o puternică tradiție antreprenorială și o economie diversificată. Situată la intersecția principalelor rute comerciale din Oceanul Indian, Sri Lanka poate oferi companiilor românești oportunități nu doar pe piața noastră internă, ci și în întreaga regiune a Asiei de Sud.

Există un potențial considerabil de cooperare în domenii precum turismul, tehnologia informației, logistica, energia regenerabilă, industria prelucrătoare și serviciile. Produsele și expertiza din Sri Lanka pot completa punctele forte ale României pe piața europeană.

Aș încuraja în mod special companiile românești să exploreze parteneriate, nu doar relații comerciale. Asocierile în participațiune, cooperarea tehnologică, investițiile, cercetarea și dezvoltarea, precum și schimbul de expertiză pot genera valoare durabilă pentru ambele țări.

În același timp, Sri Lanka salută investițiile responsabile. Ne dorim parteneriate care creează locuri de muncă, dezvoltă competențe, introduc tehnologii noi și contribuie la creșterea economică pe termen lung. Companiile românești pot aduce experiență și expertiză europeană valoroasă, în timp ce partenerii din Sri Lanka pot oferi cunoașterea pieței locale și acces către piețele din Asia de Sud.

Există și o importantă dimensiune umană a relației noastre economice. Prezența tot mai numeroasă a lucrătorilor din Sri Lanka în România demonstrează că cele două țări sunt deja conectate la nivelul relațiilor dintre oameni. Ar trebui să valorificăm aceste legături, care creează oportunități pentru ambele societăți.

Profit de această ocazie pentru a invita antreprenorii români să participe la principala expoziție internațională de comerț din Sri Lanka, Sri Lanka Expo 2027, care va avea loc la Colombo în perioada 14–17 ianuarie 2027. Evenimentul reunește cumpărători internaționali, investitori, delegații comerciale, camere de comerț, factori de decizie și lideri din industrie sub același acoperiș.

Există proiecte concrete de cooperare în domenii precum educația, tehnologia informației, energia regenerabilă sau agricultura?

Există un Program de Cooperare în domeniile educației, științei, culturii, mass-media, tineretului și sportului între Guvernul statului Sri Lanka și Guvernul României, semnat în anul 2024, iar cooperarea în unele dintre aceste domenii se desfășoară în baza acestui program.

În acest an au fost selectați primii doi beneficiari ai burselor oferite de Guvernul României în cadrul acestui program.

Sri Lanka devine o destinație turistică tot mai populară. Ce inițiative sunt întreprinse pentru a atrage mai mulți turiști români?

Sri Lanka consideră România o piață turistică importantă și în creștere și ne dorim să atragem mai mulți vizitatori români, promovând Sri Lanka ca o destinație sigură, primitoare și diversă.

În ultimul an, aproximativ 6.000 de turiști români au vizitat Sri Lanka. Același număr a fost înregistrat și în 2024, astfel încât nivelul s-a menținut constant timp de doi ani. Ne-am dori să primim mai mulți oaspeți români în acest an și în anii următori. Datorită comunității srilankeze din România, majoritatea cetățenilor din Sri Lanka cunosc România, iar românii care au vizitat Sri Lanka au fost foarte mulțumiți de experiența lor.

Abordarea noastră este să promovăm Sri Lanka nu doar pentru plajele sale spectaculoase, ci și pentru patrimoniul cultural, fauna sălbatică, natură, turismul de wellness, aventura și gastronomia sa. Lucrăm, de asemenea, la consolidarea cooperării cu operatorii și agențiile de turism din România, precum și cu companiile aeriene, pentru ca Sri Lanka să devină mai accesibilă și mai vizibilă pentru turiștii români.

Ambasada analizează, totodată, oportunități de organizare a unor evenimente de promovare turistică, programe culturale, participări la târguri de turism și de dezvoltare a cooperării cu mass-media și industria turistică din România. Dorim ca turiștii români să descopere faptul că Sri Lanka poate oferi experiențe foarte diferite într-o destinație relativ compactă: de la orașe antice și situri istorice, până la plantații de ceai, parcuri naționale, surfing și litoralul Oceanului Indian.

În acest scop, Ambasada a organizat în luna mai a acestui an un Roadshow de promovare turistică la București, în parteneriat cu Biroul de Promovare Turistică al Sri Lankăi și Turkish Airlines. La eveniment au participat aproximativ 40 de companii românești de management al destinațiilor turistice.

De asemenea, Biroul de Promovare Turistică al Sri Lankăi a organizat o vizită de familiarizare în Sri Lanka pentru un grup de companii românești de management al destinațiilor turistice, programată pentru luna septembrie a acestui an.

În plus, Sri Lanka intenționează să participe la ediția de iarnă din 2027 a principalului târg de turism din România – Târgul de Turism al României.

Astfel, Sri Lanka oferă mai mult decât o vacanță – oferă o experiență de cultură, natură, ospitalitate și descoperire. Ne-ar face o deosebită plăcere să primim tot mai mulți vizitatori români și să consolidăm legăturile dintre cetățenii celor două țări.

Există perspective pentru îmbunătățirea conexiunilor aeriene dintre cele douã țãri?

Deși în prezent nu există zboruri directe între Sri Lanka și România, există conexiuni convenabile prin Istanbul, Doha și Dubai. Totuși, existența unor zboruri directe, cel puțin a unor curse charter în lunile de iarnă, ar îmbunătăți conectivitatea și ar stimula fluxul turistic.

În prezent nu există un acord bilateral privind serviciile aeriene între Sri Lanka și România. În anul 1980 au avut loc negocieri care nu au fost finalizate, iar recent am propus României reluarea acestor consultări.

Conexiunile aeriene mai bune ar facilita atât călătoriile turiștilor români către Sri Lanka, cât și deplasările comunității srilankeze din România între cele două țări. Am fi bucuroși să colaborăm cu autoritățile române, companiile aeriene și sectorul privat pentru a identifica soluții fezabile din punct de vedere comercial și tehnic. O conectivitate sporită ar aduce beneficii ambelor state și ar reprezenta un pas important în apropierea popoarelor și economiilor noastre.

Cum poate România să contribuie la consolidarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Sri Lanka?

România poate juca un rol valoros de punte între Sri Lanka și Uniunea Europeană. Ca stat membru al Uniunii Europene, cu relații de lungă durată cu Sri Lanka, România este bine poziționată pentru a promova o mai bună înțelegere și o cooperare practică între cele două părți.

România poate încuraja companiile europene să acorde o atenție mai mare oportunităților oferite de Sri Lanka și poate ajuta companiile srilankeze să înțeleagă mai bine oportunitățile pieței europene. Există, de asemenea, un potențial semnificativ de cooperare în domenii precum schimbările climatice, dezvoltarea durabilă și securitatea alimentară.

La nivel politic, România poate sprijini un dialog constructiv între Uniunea Europeană și Sri Lanka, bazat pe respect reciproc, egalitate și interese comune. Apreciem în mod deosebit implicarea Uniunii Europene în relația cu Sri Lanka și considerăm că dezvoltarea contactelor dintre instituțiile, mediile de afaceri, universitățile și cetățenii noștri va consolida această relație.

Cum poate fi valorificată mai bine poziția României ca poartă de acces către Uniunea Europeană pentru companiile din Sri Lanka?

România poate reprezenta o poartă importantă de acces pentru companiile noastre care doresc să își extindă prezența în Uniunea Europeană și consider că există un potențial semnificativ care nu a fost încă valorificat pe deplin.

În primul rând, companiile din Sri Lanka pot utiliza România ca bază pentru dezvoltarea de parteneriate și rețele de distribuție în Uniunea Europeană, în special în domenii precum tehnologia informației și serviciile digitale, industria alimentară și agricultura, confecțiile, condimentele și alte produse cu valoare adăugată, turismul, logistica și energia regenerabilă.

În al doilea rând, companiile românești dețin deja o experiență valoroasă privind piața europeană, reglementările Uniunii Europene și lanțurile regionale de aprovizionare. Parteneriatele cu firme din România pot ajuta companiile din Sri Lanka să înțeleagă mai bine mediul de afaceri european și să își consolideze prezența în regiune.

Poziția strategică a României oferă, de asemenea, un avantaj logistic important, conectând piețele din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est și asigurând accesul la Marea Neagră. Acest lucru creează oportunități nu doar pentru comerț, ci și pentru logistică, depozitare, procesare și distribuție regională.

Mai mult, există oportunități reale de cooperare între România și Sri Lanka în cadrul implicării Uniunii Europene în regiunea Indo-Pacific.

Sri Lanka ocupă o poziție strategică importantă în Oceanul Indian, iar România are un interes deosebit pentru conectivitatea maritimă și securitatea lanțurilor de aprovizionare. Aceste interese comune oferă o bază solidă pentru cooperare.

Există un potențial deosebit în domenii precum securitatea maritimă, dezvoltarea porturilor și logisticii, conectivitatea digitală, energia regenerabilă, reziliența climatică, managementul dezastrelor, economia albastră și infrastructura durabilă. De asemenea, există perspective pentru intensificarea colaborării dintre universități, institute de cercetare și sectorul tehnologic din cele două țări.

Ar trebui să încurajăm și o cooperare mai amplă între mediile de afaceri. Companiile europene sunt din ce în ce mai interesate de lanțuri de aprovizionare reziliente și diversificate, iar poziția strategică și capacitățile economice ale Sri Lankăi o recomandă drept un partener valoros.