
FAZ: "Dominic Fritz și sistemul mafiot"
"Germanul Dominic Fritz, unul dintre cei mai populari politicieni din România, luptă împotriva corupției. Din acest motiv, naționaliștii și postcomuniștii i-au pus gând rău", scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Susținători docili din justiția română pun umărul la demersul AUR și PSD de înlăturare a primarului german al Timișoarei, Dominic Fritz, scrie cotidianul Frankfurter Allgemeine, referitor la "cazul Fritz".
Publicația germană notează că, în loc să reformeze legea (care reglementează integritatea și incompatibilitățile în exercitarea funcțiilor publice), AUR și PSD au introdus o clauză retroactivă care o îndepărtează și mai mult de standardele europene. Vorbim despre una dintre cele șase legi pe care România, potrivit unui acord cu UE, ar trebui să le adopte sau să le reformeze până la sfârșitul lunii august pentru a primi fondurile europene restante.
"Este vorba despre peste cinci miliarde de euro. Or, numai de 'legea integrității' depinde o tranșă de 770 de milioane de euro. O sumă considerabilă pentru țara cu cel mai mare deficit bugetar din UE", punctează FAZ.
"Asistăm cumva la o farsă?"
Potrivit publicației germane. alianța informală dintre AUR și PSD pare să mizeze pe faptul că această mașinațiune va trece de Comisia Europeană. "Până acum, această confruntare politică, ce riscă să împingă România și mai adânc în hățișurile corupției, a trecut aproape neobservată în Europa. Acum însă, creștin-democrații și liberalii din Parlamentul European cer blocarea a sute de milioane de euro destinate Bucureștiului", amintește FAZ.
Autorul analizei, Michael Martens, corespondent pentru țările din Europa de Sud-Est, se întreabă dacă modificarea legii nu este, de fapt, o farsă.
"Dominic Fritz este unul dintre cei mai cunoscuți oameni politici din România. Fost șef de cabinet al președintelui german Horst Köhler, Fritz s-a stabilit în România și a învățat fluent limba română. El a fost ales primar al Timișoarei în 2020 și reales patru ani mai târziu, iar din 2025 conduce USR, partid proeuropean care susține o luptă fermă împotriva corupției.
Acum, însă, "mandatul său de primar ar putea fi torpilat dacă Parlamentul aprobă modificarea legii integrității" (Articolul FAZ a fost publicat înainte ca legea ANI să treacă, din nou, miercuri, de votul final al Parlamentului, după ce a fost modificată pentru a ține cont de deciziile Curții Constituționale. USR nu a reușit să se impună pentru a elimina amendamentul care amenință mandatul lui Dominic Fritz, astfel că primarul Timișoarei ar putea rămâne fără funcție, n. red).
"Fritz ar fi putut semna la fel de bine Declarația de Independență a Statelor Unite!"
FAZ amintește că actuala controversă își are originea în 2020. Fritz, proaspăt ales primar, semna la acea vreme un plan urbanistic pentru o zonă rezidențială, deși documentul fusese deja aprobat de vechiul Consiliu Local și semnat de predecesorul său.
Observatorii pun gestul pe seama lipsei sale de experiență, iar semnătura nu ar fi avut nicio relevanță juridică, opinează influenta gazetă germană.
Un interlocutor citat de autor ironizează situația, afirmând că Fritz ar fi putut semna la fel de bine Declarația de Independență a Statelor Unite, efectul juridic fiind zero.
Interpretarea ANI, discutabilă
FAZ mai remarcă și că, înainte ca Dominic Fritz să devină primar, la elaborarea planului urbanistic fusese implicat și un arhitect care îi împrumutase în campania electorală 25.000 de lei, adică puțin peste 5.000 de euro la acea vreme. Împrumutul fusese declarat în mod oficial și rambursat ulterior din fondurile publice destinate decontării cheltuielilor electorale, astfel că, potrivit articolului, totul fusese în conformitate cu legislația românească.
Cu toate acestea, Agenția Națională de Integritate a interpretat ulterior situația drept un conflict de interese. ANI i-a redus salariul lui Fritz cu 10% și i-a aplicat o interdicție de trei ani pentru ocuparea unor funcții publice. În contextul modificării actuale a legii integrității, cazul ar putea avea consecințe și mai grave și ar putea duce chiar la suspendarea sa din funcția de primar.
În cazul Fritz, scrie FAZ, este ignorată cronologia faptelor, adică faptul că proiectul fusese deja elaborat și aprobat înainte ca Fritz să devină primar, iar semnătura sa nu a schimbat cu nimic situația acestuia.
FAZ amintește că ANI a fost creată, la fel ca DNA, în perioada aderării României la Uniunea Europeană, sub presiunea Comisiei Europene, pentru combaterea corupției. Agenția verifică declarațiile de avere și de interese ale politicienilor și funcționarilor de rang înalt și poate impune sancțiuni severe atunci când constată nereguli. În cazul lui Fritz, tocmai această putere de sancționare a ANI se află acum în centrul disputei.
Acțiune neîntârziată în cazul Fritz

Jurnaliştii de la Recorder, scrie FAZ descopereau recent că justiția din România ar fi ajuns, în anumite zone, sub influența unor vechi rețele de interese, deși instituții precum ANI și DNA fuseseră consolidate în contextul aderării la UE tocmai pentru combaterea corupției. Investigația video "Justiție capturată", realizată după 18 luni de documentare, urmărea dosare de corupție, analiza acte și ședințe de judecată și discuta cu persoane din sistem.
Potrivit investigației citate de FAZ, în unele dosare, mai ales la Curtea de Apel București, procesele unor inculpați acuzați de corupție ar fi fost tergiversate sistematic până la prescrierea faptelor. Una dintre metode ar fi constat în schimbarea judecătorilor înainte de pronunțarea sentinței, ceea ce obliga noii magistrați să preia și să studieze dosarele, prelungind procedurile.
FAZ vede această situație în contrast evident cu "cazul Fritz". În acest caz, susține publicația germană, instituțiile abilitate nu ar fi tergiversat defel investigațiile, ci ar fi acționat foarte rapid.
Publicația sugerează astfel că mecanisme create inițial pentru combaterea corupției riscă să fie folosite selectiv împotriva celor care încearcă să combată tocmai acest sistem. În interpretarea FAZ, tocmai acest contrast este esențial, căci dosarele care vizează persoane apropiate vechilor rețele de putere ar fi lăsate să treneze, în timp ce adversarii sistemului ar fi tratați cu maximă eficiență.
Rolul președintelui României în chestiune

În acest context, FAZ atrage atenția și asupra rolului președintelui Nicușor Dan. Martens insistă că AUR și PSD și-au folosit majoritatea parlamentară pentru a introduce în proiectul "legii integrității" o prevedere care să poată fi aplicată retroactiv și în cazul lui Dominic Fritz.
Potrivit publicației germane, această sancțiune nu exista la momentul faptelor imputate primarului, dar ar permite acum pierderea imediată a mandatului. "Dacă modificarea intră în vigoare în forma dorită de AUR și PSD, Fritz ar trebui să renunțe la funcția de primar în termen de o lună".
FAZ consideră surprinzătoare și reacția rezervată a lui Nicușor Dan, care - amintește FAZ - a triumfat în scrutinul prezidențial datorită alegătorilor proeuropeni și liberali, precum și minorității maghiare, care a dorit să împiedice ajungerea unui naționalist român, George Simion, în fruntea statului.
"Nicușor Dan nu este, într-adevăr, un om al Moscovei. Însă, în politica internă, probabil niciun alt președinte din istoria democratică a României nu a reușit să își dezamăgească atât de repede și atât de profund propriul electorat. I se reproșează compromisuri dubioase cu rețelele corupte pe care promisese să le combată. Pentru mulți români, el pare între timp aproape un reprezentant al intereselor vechiului aparat. Iar criticile lui Dan față de încălcarea evidentă a procedurilor statului de drept în cazul Fritz au fost, până acum, cel mult călduțe".

FAZ deplânge faptul că, deși președintele Nicușor Dan a retrimis inițial "legea integrității" în Parlament și a sesizat Curtea Constituțională, a evitat totuși să condamne ferm acțiunile AUR și PSD, inclusiv introducerea clauzei retroactive.
Cotidianul german sugerează că prudența sa ar putea fi explicată prin faptul că cele două partide ar avea suficiente voturi pentru a iniția suspendarea sa, urmată de un referendum pe care, pe fondul dezamăgirii propriului electorat, Dan ar risca să-l piardă.
În schimb, atacurile împotriva lui Fritz au produs un puternic val de solidaritate, scrie gazeta.
"Mulți români îl văd pe Fritz ca simbol al luptei împotriva rețelelor de interese din politică, justiție și serviciile secrete. Dacă într-adevăr și-ar pierde mandatul de primar, cariera politică a lui Fritz ar putea, paradoxal, să capete un nou impuls. Devenit și cetățean român, Fritz ar putea chiar candida, teoretic, la președinția României, încheie Frankfurter Allgemeine Zeitung.




















































