Este adevărat: „pâinea îngraşă şi prosteşte”!

Cu toţii stim că pâinea îngraşă. Dar, iată că pericolul nu se opreşte aici. Vorba veche din bătrâni că „pâinea îngraşă şi prosteşte” are fundamente demonstrate, mai nou, de cercetări medicale.

 Cum de a ajuns pâinea, un aliment de bază pentru o mare parte din populaţie, să aibă o reputaţie atât de şifonată? În primul rând, pentru că i-a scăzut calitatea odată cu industrializarea si supraprocesarea.

Mai exact, o serie de nutrienţi pe care îi găseai în pâinea de casă, făcută din grâu măcinat, lipsesc din cele mai multe sortimente de pâine disponibilă astăzi la raft.

În schimb, aceste produse sunt pline de coloranţi, conservanţi şi agenţi care să potenţeze gustul. Chiar şi sortimentele de pâine integrală conţin conservanţi. Prin urmare, şi pâinea, ca majoritatea produselor procesate, devine o sursă suplimentară de E-uri. 

Ne creşte glicemia şi accentuează oboseala

În cele mai multe cazuri, pâinea ne creşte rapid nivelul de zahăr din sânge şi aşa ajungem să acumulăm kilograme în plus şi să devenim din ce în ce mai obosiţi. Iar consecinţele negative ale consumului de pâine nu se opresc aici.

Când o mâncăm, organismul o transform rapid în glucoză care, eliberată în sânge într-o cantitate prea mare, determină leziuni la nivelul arterelor şi ne face mai rezistenţi la insulină, de aceea ne creşte riscul de diabet.

Ulterior, nivelul glicemiei, crescut brusc, scade la fel de rapid şi ne lasă obosiţi, cu o capacitate scăzută de concentrare şi, din păcate, chiar predispuşi la fluctuaţii emoţionale şi …flămânzi. Aşa se ajunge la kilograme în plus, risc de diabet, depozite de grasime în jurul taliei şi …letargie.

Dă alergii şi ne scade inteligenţa

O proteină naturală, glutenul, este prezentă în majoritaea produselor de panificaţie. La această substanţă o mulţime de persoane au dezvoltat intoleranţă, în timp ce alţii sunt chiar alergici la gluten. Iar dacă nici intoleranţa şi nici alergiile nu vi se par suficient de periculoase, ei, bine, glutenul din pâine poate avea efectul unui drog.

Cum se ajunge aici? Glutenul se poate transforma în gliadomorfină, adică într-un opioid, substanţă cu efect similar drogurilor. Dacă această substanţă intră în circulaţia sanguină, şi cel mai adesea ajunge, fiindcă poate străbate mucoasa intestinală, se instalează dependenţa şi simptomele ei clasice: agitaţie, neatenţie, lipsă de concentrare, violenţă.

Prin urmare, ca orice drog, pâniea „prosteşte”. Din cauza acestui fenomen, în cazul unor tulburări precum tulburările pervazive de dezvoltare (autism şi ADHD), este indicată o dietă gluten- free. Condiţia persoanelor diagnosticate cu aceste tulburări, care au urmat o dietă gluten-free s-a îmbunătăţit considerabil.

Specialiştii spun că putem trăi foarte bine evitând consumul de pâine sau alegând sortimente mai sănătoase. De pildă, ar trebui să alegem sortimentele cu un indice glicemic mai mic, care nu eliberează în circulaţia sanguină o cantitate mare de glucoză şi care conţin o cantitate importantă de nutrienţi. Asta ar însemna să începem ziua cu cereale pe bază de ovăz şi cu iaurt, sau cu terci de ovăz.

O idee bună este să mâncăm hrişcă, seminţe extrem de nutritive care pot înlocui cu succes pastele. Ideal ar fi să încercăm excluderea pâinii din dietă şi, în funcţie de rezultate, veţi decide ce este bine să faceţi pentru sănătatea voastră.