Ana Răduleț, Biblioteca prichindeilor din diaspora: „Suntem 24 de bibliotecare în 15 țări din Europa”

Ana Răduleț este fondatoarea Bibliotecii prichindeilor, o inițiativă privată care asigură împrumutul gratuit de cărți în limba română pentru copiii românilor din diaspora. A inițiat conceptul în Cehia, iar în momentul de față există o rețea de „Biblioteci ale prichindeilor” în 15 țări. De asemnea, Ana coordonează activitatea unui hub romanesc la Praga și a librăriei de carte românească diasporaciteste.eu, cu livrare în Europa.

Aflăm de la Ana de ce este important pentru expații români să citească copiilor în limba română și cum pot avea acces românii rezidenți în străinatate la cărți, ateliere pentru copii și campanii care promovează lectura. 

Cu ajutorul Anei Răduleț, diaspora citește. Foto: Ioana Han. 

Care este povestea fondării lanțului de biblioteci „Biblioteca prichindeilor” destinată expaților români?

Ana Răduleț: Biblioteca Prichindeilor a pornit din nevoia de a avea acces la cărți în limba română pentru copiii mei. Îmi era greu să le aleg doar din recenzii online, livrarea costa destul de mult, dădeam greș cu selecția versus preferințele lor. Foarte curând, am descoperit că nu eram singura care locuiam în diaspora cu acastă constrângere. Au apărut, de la început, câteva familii entuziaste față de ideea de a citi în română, apoi altele în care prima bucuria întâlnirilor la joacă. Am povestit despre ce se întâmplă în Praga prietenilor și prin grupuri de mămici.

Am organizat, la nivel european, peste 500 de întâlniri de joacă și lectură.

Din tot felul de contexte, au apărut și alte românce sau moldovence dispuse să dedice timp creării acestor nuclee comnitare în jurul lecturii, astfel că acum, la 4 ani de la înființarea primei biblioteci, suntem 24 de bibliotecare în 15 țări din Europa. Avem în rețea peste 13.000 de cărți care au cumulat, în cei 4 ani, peste 18.000 de împrumuturi către mai bine de 1600 de familii. Am organizat, la nivel european, peste 500 de întâlniri de joacă și lectură.

Cum vă poziționați în relație cu comunitățile românești și care este rolul bibliotecilor?

Ana Răduleț: Misiunea noastră este să clădim un spațiu comunitar primitor, sigur și respectuos pentru familiile din diaspora, unde copiii români să crească mândri că pot vorbi și citi în limba română de la o vârstă fragedă. Ne dorim să devenim un punct de referință pentru cărțile pentru copii fără să ne asociem integral cu comunități deja existente (asociații, parohii, diferite grupuri de interese), ci păstrându-ne o imagine curată, primitoare pentru oricine dorește să citească în limba română. Bibliotecara se suprapune cu biblioteca, însă această activitate rămâne independentă de alte „pălării” pe cate le poartă fiecare dintre noi în zona profesională. 

Cum reușiți să selectați și să actualizați colecțiile de cărți astfel încât să răspundă nevoilor și intereselor expaților români și cum susțineți finațarea activităților?

Ana Răduleț: Bibliotecarele sunt, majoritatea, românce pasionate în mod deosebit de literatura pentru copii, fie că sunt sau nu ele însele părinți. Le citim copiilor noștri de mici, oriunde ne aflăm, trăim printre cărți, le îndrăgim, investim în documentare, într-o selecție de bună calitate.

Pentru diversificarea titlurilor pe care le avem în biblioteci, am apelat la sprijinul editurilor și mulțumim în mod special editurii care ne-a fost alături de la început și ne susține constant, am aplicat la finanțări, am primit cărți din comunitate și de la autori sau ilustratori cu care ne-am intersectat de-a lungul timpului: Ioana Chicet Macoveiciuc, Diana Tivu, Alex Blenche, Victoria Pătrașcu etc...

vrem să avem o selecție competitivă în biblioteci.

La finalul anului trecut, un lanț de librării ne-a inclus în campania lor, „CărturEȘTI donator de povești” și  asteptam cu nerădare să vedem ce titluri sosesc de acolo. Investiția noastră personală rămâne însă un pilon major, pentru că nu reușim să rezistăm tentației de a avea aproape noutățile editorial. Se publică atat de multe cărți frumoase în ultima vreme, iar noi suntem prinse într-un cerc vicios, pe de o parte pentru că trebuie să ținem pasul cu pasiunea copiilor noștri, pe de alta pentru că vrem să avem o selecție competitivă în biblioteci.

Ce tipuri de proiecte culturale sau educative desfășurați în prezent în cadrul bibliotecilor?

Ana Răduleț: Organizăm cât de des putem întâlniri de joacă și lectură pentru familiile din comunități, citim, povestim despre text, bricolăm, stăm de vorbă, ne jucăm. Uneori, avem parte de vizite ale unor autori sau ilustratori pe care îi apreciem, ocazii minunate pentru copii de a-i cunoaște pe cei care dau viață personajelor lor preferate. Alături de Ioana Chicet Macoveiciuc, am creat evenimente răsunătoare în mai multe locații: Belgia, Danemarca, Cehia, Anglia, Germania. Diana Tivu ne-a învățat despre misterele ilustrației în Croația, Cehia, Danemarca, Alex și Emma Blenche ne-au încântat în Croația și Danemarca. Ne amintim cu bucurie și de întâlinri cu Zelmira Szabó, Simona Epure, Victoria Pătrașcu, Ramona Miza, Andreea Iatagan.

Într-o altă notă, datorită inițiativei Centrului Franco-Român de Cooperare Economică și Culturală din Bordeaux, am găzduit online, la finalul anului trecut, o serie de întâlniri cu Principele Nicolae și Principesa Alina, având-o ca moderator pe Liviana Tane (fondatorul Reading is Cool). Copii români din țară și din străinătate au avut ocazia de a asculta povești citite de Altețele Sale și de a le adresa întrebări. Înregistrările sunt încă disponibile pe www.bibliotecaprichindeilor.com.

Cum funcționează biblioteca? Cum poate un român din diaspora să aibă acces la activitățile desfășurate de voi?

Ana Răduleț: Cu excepția bibliotecilor din Praga și din Cracovia care au un sediu, cărțile se află acasă la bibliotecare și sunt împrumutate în baza rezervărilor din catalogul online la întâlniri individuale sau la ateliere ori prin poștă. Fiecare bibliotecă are o pagină de Facebook – denumită Biblioteca Prichindeilor din … țara, orașul sau regiunea pe care o deservește. Împreună suntem Asociația Biblioteca Prichindeilor pe Facebook și, recent, am lansat și www.bibliotecaprichindeilor.com, locul unde reunim noutăți despre activitatea noastră și recomandări pentru cărțile noastre preferate.

limba română este limba sufletului nostru.

Haide să explicăm  de ce este important pentru părinții din diaspora ca micuții lor să citească în limba romană și să oferim și exemple de campanii și inițiative desfășurate de voi pentru a atrage copiii către lectură.

Ana Răduleț: Lectura este importantă în orice context, indiferent de mediul în care trăim. În diaspora însă, insistăm asupra textelor în limba română pentru că acestea formează vocabularul copiilor în acord cu limba lor maternă care, fără un efort susținut în familie, ajunge să se piardă în favoarea celei sau a celor vorbite în țara în care locuim. Am auzit, recent, părinți care regretă că nu au avut o bibliotecă pe aproape cand erau copiii mici, pentru că au ratat șansa de a învăța româna și de a se conecta în vreun fel autentic la țara noastră sau la bunicii lor. Fie că vrem sau nu să recunoaștem, limba română este limba sufletului nostru. Refuzând să le-o transmitem copiilor, le privăm accesul la o parte din noi, din istoria noastră și a lor, până la urmă.

Prin exemplul personal, ne propunem să demonstrăm că limba română poate exista concomitent cu celelalte limbi vorbite curent acasă (pentru familii bilingve) sau pe stradă (în țările în care locuim), ea nu este un impediment pentru accesarea acestora. Dimpotrivă, având două sau mai multe limbi materne, copilul este avantajat din punct de vedere lingvistic, emoțional, mental.

...având două sau mai multe limbi materne, copilul este avantajat din punct de vedere lingvistic, emoțional, mental.

În acest sens, în Bibliotecile Prichindeilor, oferim acces la cărți atent selecționate, cu mesaj pozitiv, limbaj corect, ilustratori talentați, print de calitate, pentru ca indiferent de experiența de lectură din familie, copii și părinți să spună „Oau! Vreau cartea asta”. Întâlnirile de joacă și lectură sunt spații în care ne vedem pentru relaxare, pentru a forma prietenii, pentru ca cei mici să înțeleagă că nu sunt singurii care vorbesc într-un limbaj „secret” acasă, doar cu părinții lor – suntem mulți români în diaspora, mulți și frumoși, iar dacă reușim să le creăm pentru noi și pentru copiii noștri un sentiment de apartenență la această comunitate adusă împreună de pasiunea pentru citit, ei vor deveni adulți mai siguri de sine, mai empatici, mai competenți.

Care este cea mai dificilă, și care este cea mai frumoasă parte a acestei activități voluntare de coordonare și dezvoltare a Bibliotecilor prichindeilor?

Ana Răduleț: Cred că voluntariatul în sine include ambele aspecte, și partea de frumusețe, pentru că evoluția comunităților, acolo unde reușim să le formăm, se vede, e vie, crește, regăsim în ochii copiilor noștri și a celorlalți bucurie când apar în jur cărți noi sau copii cunoscuți. Partea dificilă a procesului este că fiecare dintre noi avem deja numeroase responsabilități: familie, casă, loc de muncă cu normă întreagă, tot felul de activități peste care se suprapun mereu noi provocări. În acest context, a menține o activitate voluntară constant este uneori tare greu. Tocmai din această cauză, nu putem avea o formulă standardizată de funcționare a bibliotecilor , nivelul de implicare al fiecăreia dintre noi este strâns legat de toate aspectele vieții noastre. Cred că majoritatea dintre noi ar fi bucuroase să devină bibliotecare măcar într-un format part time, dacă am găsi o soluție financiară pentru asta. Activitatea în sine este îmbucurătoare și creatoare de sens, însă nu reușim mereu să îi dedicăm tot timpul de care ar avea nevoie pentru ca acest proiect să crească, la nivel local și global, în ritmul pe care ni l-am dori. 

Ce nevoi aveți în acest moment și cum se pot implica românii, mediul privat și autoritățile?

Ana Răduleț: Într-o lume ideală, nu am mai avea nevoie să aplicăm la proiecte complicate de finanțare, ci ne-am bucura de susținerea constantă a comunităților pe care le deservim sau a acelor organizații pentru care demersul nostru de educație non-formală este important.

De anul trecut, există Asociația Biblioteca Prichindeilor. Avem sediul în România, formularele 230 sunt cel mai simplu mod în care oricine poate contribui, fără efort major, iar completarea lor este deja posibilă din ianuarie.

Sunt milioane de români plecați și nu toți știu că pot avea acces ușor la cărți de calitate pentru copii.

Este important să se vorbească despre noi. Sunt milioane de români plecați și nu toți știu că pot avea acces ușor la cărți de calitate pentru copii. Fiecare român cunoaște cel puțin câțiva care locuiesc în alte țări. Povestiți-le despre Biblioteca Prichindeilor, oferiți-le datele noastre de contact. Cu cât avem o prezență mai mare la evenimente, cu cât împrumutăm mai multe cărți, cu atât devenim mai conștiente că efortul nostru nu este în zadar, că sunt oameni pentru care munca noastră contează.

Un demers pe care îl începem în acest an este acela de a popula site-ul nostru, cu recomandări de cărți. Vom face trimitere, ca afiliați, la locurile de unde se pot comanda acestea în România și de la diasporaciteste.eu , librăria noastră prietenă inițiată, de fapt, ca o anexă necesară a bibliotecii din Praga și care crește frumos acolo, în plan local.

Livrarea este rapidă și accesibilă în Europa, iar pentru un cost de transport și mai avantajos, organizăm comenzi cu livrare comună la biblioteci. Pe de altă parte, membrii comunităților care aleg cărți pe care vor să le dăruiască bibliotecilor au parte de o reducere specială, iar astfel există o relație de susținere reciprocă menită să demonstreze încă o dată că accesul la cărțile în limba română în diaspora nu mai este atât de anevoios precum tindem să credem.

În acest moment colaborați cu instituții sau organizații din țările gazdă pentru a promova cultura românească?

Ana Răduleț: Da, sunt țări, de exemplu Italia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Germania, unde colaborăm cu biblioteci locale care ne găzduiesc atelierele sau cu Institutul Cultural Român pentru proiecte punctuale.

Care sunt planurile de viitor pentru Bibliotecile prichindeilor ?

Ana Răduleț: În 2025, ne dorim să devenim mai vizibile pentru a aduce alături de noi și mai multe familii din diaspora, să stabilizăm imaginea și parteneriatele locale și să găsim oportunități de colaborare care să ne aducă mai aproape de îndeplinirea misiunii noastre de a crea o lume în care copiii sunt conștienți de rădăcinile și identitatea lor și în care cresc cu sentimentul de apartenență și siguranță în orice colț al lumii. Ar fi grozav să găsim parteneri din România (companii, persoane publice, asociații și alte instituții) interesați de cei care trăiesc în diaspora, pentru a construi împreună un viitor mai bun pentru toți cei implicați.