Comisia de la Veneţia vs. CCR, în problema anulării alegerilor prezidenţiale. Cine are dreptate?

În primul rând, Comisia de la Veneția transmite că nu este de competența sa să analizeze faptele sau să examineze decizia Curții Constituționale a României, iar întrebarea adresată Comisiei de la Veneția de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional comparat și a standardelor europene și internaționale.

FOTO Arhivă

Spune Comisia de la Veneţia:

„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este dificilă. Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”.

Călin Georgescu era o persoană necunoscută înaintea alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie 2024. Şi în două săptămâni ajunge să obţină 2,2 milioane de voturi, fără să-şi prezinte activitatea politică şi istoricul vieţii anterior alegerilor prezidenţiale.

Aberaţiile şi atacurile la Constituţia României şi la statul de drept, de după anularea alegerilor, ne-au arătat că Georgescu ar fi putut ajunge preşedinte doar printr-o fraudă masivă, constând în păcălirea unui număr imens de alegători.

Cum se poate face această păcălire?

Într-o postare pe facebook, Mihai Răzvan Moraru ne dă elemente importante de cum s-a făcut în America influenţarea alegătorilor prin reţelele sociale, influenţare care a dus la alegerea lui Trump.

Încep să apară tot mai multe informații despre modul periculos în care X (Twitter ) a manipulat alegătorul american, pentru a-i asigura victoria lui Trump.

Adaug la postare scrisoarea unei persoane din interior, care a lucrat în departamentul special creat pentru alegerile americane.

Pe scurt însă, a fost cam așa:

- Musk a eliminat regulile algoritmului Twitter și a creat departamente de manipulare a postărilor, de creare a conturilor false și de supraveghere a concurenților săi și ai lui Trump.

- postările sale dar și ale lui Trump, ale influencerilor săi și ale echipei de campanie erau mereu împinse în fața, primele în wall când deschideai aplicația. Asta am observat și eu, care nu eram abonat la pagina sa, dar îmi intrau una după alta, primele, postările sale.

- pentru a nu atrage suspiciuni, au împins în față și câteva postări ale echipei democrate, însă doar pe cele irelevante ca și conținut sau care puteau fi ușor combătute ca mesaj.

- aceste manipulări au fost aplicate la nivel global, nu doar în SUA ( cum a fost și cu Georgescu și TikTok ), având efecte inclusiv în Europa.

- toată activitatea și toate postările politice erau atent controlate și vizibilitatea era modificată în timp real, de un departament de control.

- au fost create mii de conturi false, dar nu puteai vedea ca acestea sunt false, chiar dacă erai IT-ist. Pentru că ele erau create și gestionate prin softul Eliza AI, prin intermediul lui Marc Andressen ( proprietar Netscape ). Softul a fost oficial lansat în octombrie 2024, dar ei l-au folosit în X încă din vară.

- postările și conturile create cu Eliza AI se împrăștiau rapid în toată rețeaua, având ca target anumite categorii sociale, după analize pregătite de alte departamente din X. Toate aceste postări au dispărut azi. Așa cum deja mulți au observat, multe postări devenite virale nu se mai găsesc azi pe X, dar multe conturi au dispărut. Mulți influenceri au constatat că imediat după alegeri le-au dispărut din lista de abonați mii de conturi.

- X a permis și acțiunilor statale de manipulare să fie bine promovate, dacă acestea îl susțineau pe Trump. Israel, Iran şi Rusia au avut campanii agresive în acest sens pe X

- o echipă X era responsabilă de inventarea știrilor false. Iar majoritatea postărilor promovate cu AI făceau fie referire la acestea, fie le promovau în zeci de mii de postări.

- experimentul din SUA a fost acum mutat de Elon Musk pe Europa, mai ales în Germania dar și în alte state unde vor avea loc alegeri ( probabil că și în România ).

- conturile care atrăgeau atenția la știri false sau la manipulare au fost fie blocate, fie șterse, fie le-a fost limitată vizibilitatea.

Acești oameni atrag atenția că nu mai poţi face diferența între real și fals, pentru ca volumul informațiilor este mult prea mare, iar promovarea se face la un nivel pe care nici o companie nu și-o permite să o finanțeze.

Ei solicită serviciilor de informații americane să deschidă un dosar, pentru că chiar dacă au dispărut postările și conturile de pe X, în softul Eliza AI exista multe urme din aceste campanii.

Este posibil, aşadar, ca alegătorii să fie influenţaţi cu tehnica modernă a reţelelor sociale, la care se adaugă, mai nou, şi Inteligența artificială.

În decizia de anulare a algerilor prezidenţiale, CCR descrie un algoritm asemănător.

În primul rând, CCR este abilitată de Constituţie şi lege să facă astfel de evaluări, referitoare la alegerile prezidenţiale:

Articolul 146- Atribuţiile CCR

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

Iar în Decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale, CCR spune printre altele:

„ Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un „vector de dezinformare, în special atunci când nu își dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar”.

„Unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor".

De adăugat că domnul Călin Georgescu a declarat la AEP zero plăţi făcute în campania electorală. Atunci cine i-a plătit campania evidentă pe TikTok?

Comisia de la Veneţia:

„Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe strict excepționale (principiul ultima raţio)”. Pe de altă parte, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient și prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregularitățile ar fi putut afecta rezultatul”.

Suntem într-un vid legislativ şi lipsă de reglementare a manipulării maselor de alegători, pentru ca fenomenul este abia apărut. Este de aşteptat ca în viitor, legislativul de la noi şi din alte ţări să se asigure că vor exista prevederi care să interzică pe viitor astfel de manipulări a maselor de alegători.

Comisia de la Veneția este de părere că puterea instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la situații excepționale circumstanțe excepționale și clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.

Cum spuneam, suntem într-o situaţie atipică, în care nu există încă circumstanţe clar reglementate, aşa cum le cere Comisia de la Veneţia.

Asta nu înseamnă că CCR putea trece cu vederea atacurile lui Călin Georgescu la adresa Constituţiei României şi a statului de drept, atacuri multiplicate în delir după anularea alegerilor.

Comisia subliniază că ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către actorii electorali publici și privați – ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă”.

„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este dificilă. Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”.

Aceste argumente ale Comisiei de la Veneţia sunt valabile, dar nu şi într-o situaţie atipică, precum cea care a marcat alegerile prezidenţiale de la noi din noiembrie 2024. Serviciile de informaţii, procurorii, judecătorii au nevoie de timp, uneori de ani, pentru a ajunge la concluzii juridice privind anumite fapte ilegale. Ori  noi aveam doar două zile la dispoziţie pentru a opri un candidat care, cum spuneam, şi-a dat arama pe față mult mai abitir după anularea alegerilor, confirmând astfel că decizia CCR a fost cea corectă.

În concluzie, toate cele întâmplate după decizia CCR de anulare a alegerilor, ne-a  conformimat  că a avut dreptate. Altfel, fără această decizie, ne trezeam cu un presdinte pro rus, anti UE şi NATO, un contestatar violent al Constituţiei şi statului de drept, deşi rolul preşedintelui este, în primă instanţă, apărarea Constituţiei şi a statului de drept.