À  la guerre comme à la guerre

Câţi oameni vor mai muri din cauza inconştienţei liderilor europeni, până când UE va înţelege că se află în plin război? În afară de un marş şi o invitaţie iresponsabilă la deschiderea frontierelor, ce a făcut Europa în acest an pentru a-şi apăra cetăţenii? Nu sunt, putem fi siguri, ultimele atacuri. De aceea, laxismul multiculturalist va trebui să lase loc securizării Europei. Altfel, cetăţenii vor alege replica iraţională a extremei drepte.

Ce a făcut Franţa pentru a preveni acest masacru, de la atacurile din 7 ianuarie încoace? Ce a făcut Europa pentru a-şi feri cetăţenii de cel mai grav carnagiu după cel comis la Madrid în 11 martie 2004?

În acest an, apăsând sinucigaş pedala deschiderii şi generozităţii europene, într-un context complet ostil acestei atitudini, Merkel et comp au aruncat în aer Uniunea Europeană, răvăşită de terorism, ziduri şi naţionalism.

După atentatele de la Paris din ianuarie, UE s-a pricopsit cu un milion de refugiaţi şi migranţi ilegal, care au invadat, într-un haos inadmisibil, un teritoriu cu reale şi grave, deja, probleme de securitate.

Aceşti nefericiţi au toate şansele să îngroaşe rândurile excluşilor social din suburbii mizere, suprapopulate, în care proliferează violenţa şi fanatismul, şi din care, ştim cu precizie de acum, se recrutează bestiile care terorizează Europa.

Nu mai departe de miercuri, directoarea FMI, Christine Lagarde, se lansa într-un apel deplasat către ţările dezvoltate, în special europene, de a primi mai mulţi refugiaţi. Argumentele acestei birocrate rupte de realitate? Contribuţia noilor veniţi la creşterea economică, finanţarea fondurilor de pensii şi transfer de fonduri către ţările de origine. Elocvent pentru fractura între turnul de fildeş al „elitei” şi mizerul concret cotidian, în care sărăcia, lipsa de şanse, ignoranţa şi îndoctrinarea nutresc abominabile opţiuni criminale.

Asta cred aceşti lideri desprinşi în mod şocant de problemele cetăţenilor că visează carnea de tun a Statului Islamic: să poarte grija pensionarilor occidentali ori să-şi răzbune barbar frustrările şi să se care cât mai repede la huriile promise de Allah?

Nu sunt, putem fi siguri de pe acum, ultimele atacuri criminale pe teritoriul Europei. La fel de siguri putem fi, însă, de pe acum, de răspunsul populaţiei terorizate, căreia statele UE nu-i oferă securitatea elementară.

Riscăm o ascensiune fără precedent a extremei drepte şi a populismului radical.

Monştrii terorii sunt pe cale să nască alţi demoni, gata să călărească valul emoţiei şi revoltei populare. Din păcate, deocamdată doar aceşti demoni sunt în stare să exprime răspunsurile pe care le aşteaptă masele. Ştim din istorie, însă, că o dată pornită avalanşa extremei drepte, consecinţele sunt devastatoare. În cazul de faţă, ar însemna, în primul rând, dispariţia Uniunii Europene şi discriminarea în masă a unor minorităţi etnice şi religioase.   

Ce e de făcut?

Cred că se impun de urgenţă:

• închiderea temporară, prin acord comun european, a tuturor graniţelor între statele UE;
• securizarea efectivă a frontierelor externe ale Uniunii;
• acţiuni preventive dure, între care arestarea imediată a miilor de suspecţi aflaţi în evidenţa serviciilor europene de informaţii;
• trecerea de la acţiuni sporadice şi formale la distrugerea efectivă a organizaţiei Statul Islamic, în special printr-o masivă intervenţie terestră în Siria şi Irak;
• lichidarea focarelor de fanatism şi terorism jihadist din întreaga lume;
• determinarea populaţiei musulmane de pe teritoriul UE de a coopera pentru izolarea şi denunţarea elementelor radicale, sub pedeapsa severă a complicităţii.

Din păcate, trăim sfârşitul Europei aşa cum am cunoscut-o. În ritmul actual, riscăm să trăim şi sfârşitul propriu-zis al Europei. De aceea, laxismul multiculturalist va trebui să lase loc securizării şi militarizării Europei, pentru a face faţă unor asemenea provocări mortale.

À  la guerre comme à la guerre!

Nimic nou în istorie. Doar să nu ne lăsăm instinctele vitale amorţite de demagogii depăşite de o realitate sinistră.