Opinii

Cererea care vine de la Kiev este într-atât de mare încât, Statele Membre au decis deja să formeze un sistem comun de achiziții.

Anul trecut, în decembrie, a văzut lumina tiparului la editura Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel”, și editura Polirom volumul de articole cu titlul Elita culturală și discursul antisemit interbelic, semnat Alexandru Florian și Ana Bărbulescu.

Refugiații sunt primiți cu brațele deschise de comunitatea parohială a ucrainenilor din București. Slujbele se țin la o bisericuță din lemn, care nu aparține însă comunității.

Scandalul este imens tocmai pentru că vorbele astea aduc aminte de episoade tragice ale altui timp, din alt conflict, când se încetățenise obiceiul de a replica cumplit, disproporționat și crezându-se că asta era soluția finală.

Recep Tayyp Erdogan este unul dintre cei mai controversați lideri din cadrul NATO. Actualul președinte al Turciei, carismatic și populist, este sprijinit de o parte a turcilor și criticat de ceilalți.

La 20 februarie s-au împlinit 99 de ani de la nașterea, în Cuțarida, vestitul cartierul bucureștean în epocă, locuit de muncitorii ceferiști de la Grivița Roșie, fiul înscris pe numele tâmplarului Otetelișan din Vâlcea, Nicolae Barbu.

Premierul slovac în exerciţiu, Eduard Heger, vrea să trimită avioane de luptă MiG-29 în Ucraina, dar pentru moment Constituţia şi opoziţia par să-i stea în cale.

Ieri, în premieră mondială, ni s-a prezentat robotul ”Ion” la guvernul României!

Şi proiectele de legi prezentate de Ligia Deca au aceleaşi defecte cu care ne-a obişnuit legislaţia în învăţământ

Iată o contradicție mai mult decât semnificativă.

Portalul rusesc însărcinat cu dezinformarea populației, Pravda.ru, a publicat o știre falsă care vizează România și Republica Moldova.

Bucureștiul nu vrea să-i aducă pe maghiari de partea sa, iar când diplomația română a spus că nu și-a dat acordul pentru derularea pe mai departe a investițiilor ungare în vestul țării se înțelege că ele vor fi blocate.

Dacă l-ați văzut pe președintele țării, la prima oră, printre piețari sau fermieri, înseamnă că fie sunteți români și ați visat absurd, fie sunteți francezi.

Este o cerinţă extrem de sensibilă şi importantă pentru Legea Educaţiei, pe care ministrul Ligia Deca o ignoră. Şi rău face.

Măcar decidenții politici ar trebui să citească acest raport redactat sub autoritatea lui John F. Sopko.

Un istoric austriac începe textul despre „Influența Rusiei lui Putin în România” prin a ne arăta cum influențează Moscova societatea din... Austria.

Singurul operator aerian low-cost din Republica Moldova, „Wizz Air”, a anunțat subit că își suspendă toate zborurile spre și din Chișinău, începând cu 14 martie.

Desigur, piața vânzărilor de armament a fost dintotdeauna dintre cele mai profitabile.

Alura discursului diplomatic chinez, reflectată de mesajele politice, dar și de discursul din presă, devine tot mai tranșantă.

Zinca se pregătea să intre în lume, făcându-și ucenicia pe lângă bunică-sa, binecunoscută doftoroaie din București, cu faimă pentru preparatele ei miraculoase, elixire, prafuri de purici, tabac de vise frumoase, alifie de limpezire a minții, ulei pentru întinerirea picioarelor...

România este gata să sprijine Chișinăul „în orice scenariu”, dar nu e destul de clar dacă și moldovenii vor să fie ajutați.

Avem un nou set de legi ale Educaţiei, de data aceasta marca Ligia Deca, actuala ministră a Educaţiei. Din prezentarea făcută de Ligia Deca nu rezultă schimbări mari, faţă de legile Cîmpeanu.

Din ce în ce mai multe filme sunt finanțate pentru producție în România, cu un val de tineri scenariști, regizori, producători, care aparente au prindere bună la publicul lor țintă - Generația Z. Cum sunt aceste filme îndreptate spre criteriile sustenabilității? De ce sunt im

Un podcast despre pericolul mutării birocrației în cloud șI despre eficientizarea administrației publice prin lumea 2.0: despre provocările, riscurile și utopiile puse pe umerii digitalizării.

Pe vremuri, serialele aveau 12 episoade, apoi s-a trecut la 8... Eu, pentru Berlinală, am încercat să țin un cinejurnal, pe măsură ce mai trăiam o experiență filmică. Dintre cele 63 de titluri, m-am gândit să vi le sugerez, pe cele care nu vă vor plictisi și nici n-o să vă fure ore din viață.

Din nefericire, iar se întâmplă. Previzibil. Inevitabil.

Din perspectiva teoretică asumată în prima parte a analizei, Investițiile Străine Directe (ISD) sporesc – mai mult sau mai puțin – bunăstarea statelor Lumii și a cetățenilor lor.

În suita evocărilor pe care MNLR le organizează cu regularitate respectându-și vocația, Sala Perpessicius, devenită de acum loc obișnuit, l-a chemat din memorie pe Tudor Mușatescu.

Continuă și se extinde ruptura între sistemele de putere și ambiții globale, din ce în ce mai vizibilă după voturile din Adunarea Generală a ONU și din Consiliul de Securitate.

Cel de aur a plecat în Franța, cu Nicolas Philibert, și documentarul său, la un azil plutitor, cu rătăciții și năpăstuiții ai sorții, Sur l’Adamant (cu doar o mențiune de la Juriul ecumenic), care amintește de cel al Adinei Pintilie.

Războiul dus de Rusia în Ucraina arată moldovenilor ce importante sunt „umbrelele” de genul NATO şi UE.

Se spune că anul trecut, pe vremea asta, Rusia ar fi trebuit deja să se afle în plină ofensivă în Ucraina, pentru a profita de pământul înghețat care permite tancurilor să zburde cu șenilele în vânt.

Filmul „Între revoluții” al regizorului cu har și răbdare: Vlad Petri, pe un text al scrisorilor puse cap la cap și recompuse cu migală și stilizate după cele păstrate în Arhivele securității de către Monica Braniște și produs de Monica Lăzurean-Gorgan a luat premiul FIPRESCI