Articole scrise de Dumitru Avakian

Este indiscutabil meritul Filarmonicii bucureștene de a fi readus în atenția publică câteva dintre marile momente, dintre momentele teribile ale secolului trecut, cele care au marcat umanitatea, dar care au marcat în egală măsură opera unor importanți creatori, importanți muzicieni ai secolului trec

fără imagine Cuprindere europeană și nu numai! Este mai mult decât un simplu label atașat acestui recent eveniment anual ce definește valori muzicale dintre cele mai diferite, valori ale zilelor noastre, ale deceniilor din urmă.

Trăind sub tirania evenimentelor politice societatea românească a uitat să celebreze două decenii de la încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Cum aș putea, oare, defini altfel, începutul actualului sezon muzical, decât sub semnul acestui eveniment consistent din punct de vedere artistic, aflat sub semnul apropierii realmente cordiale față de acești muzicieni care nu de prima oară revin la București?

Au fost numeroase. Iar bucuria împărtășită, în cazul multora dintre evoluții, a fost realmente iradiantă.

Ediția din acest an a Concursului Enescu a fost inaugurată în urmă cu câteva zile. Să ne aducem aminte, prima ediție a acestei prestigioase competițiii a avut loc în urmă cu 66 de ani, în toamna anului 1958!

Este meritul special al primului nostru teatru liric, Opera bucureșteană, acela de a fi susținut recent cea de a treia ediție festivalieră, de a fi găzduit acest eveniment dedicat creației lui Puccini.

Indiscutabil, recenta ediție festivalieră pe care prima scenă lirică a țării a dedicat-o creației lui Giacomo Puccini, a oferit o deschidere plenară asupra operei marelui compozitor italian. Nu, nu a fost o un eveniment condiționat conjunctural.

Cum altfel aș putea aprecia, oare, unul dintre momentele importante ale părții secunde a actualei stagiuni a Filarmonicii bucureștene?

Finis coronat opus, observa latinul în urmă cu peste două milenii! Astăzi, ultimul concert al Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi, este apreciat ca fiind emblematic pentru imaginea festivalieră a recentei ediții.

Iată că celebrul titlu L'Art de Toucher le Clavecin, culegerea de piese datorată lui Francois Couperin, se dovedește a stârni în acest caz o adevărată pasiune împărtășită cu autentică noblețe.

În mod cert, era de așteptat, Festivalul violoncelistic CellEast desfășurat zilele trecute la Ateneul Român și nu numai, a atras interesul unui numeros public bucureștean.

Cum se spune în jargonul frust al străzii, concertul Corului de Copii al S.R.R., „Ne-a luat fața!”

Moment cu adânci semnificații s-a dovedit a fi fost ultimul simfonic al Filarmonicii bucureștene, cel al lunii aprilie, concert ce a avut loc spre sfârșitul acesteia.

Un simfonic recent, dedicat integral muzicii ruse, a fost cel condus de dirijorul Christian Badea, invitat permanent al Filarmonicii bucureștene.

Ne mai aducem oare aminte care este momentul de specială semnificație, moment în adevăr special al lunii martie, moment care marchează un destin al spiritualității europene în muzica primei jumătăți a secolului trecut?

fără imagine Câteva au fost marile momente ale recentei ediții festivaliere găzduită în saloanele familiei Lipatti, serial de concerte prilejuite de aniversarea în mijloc de martie, a zilei de naștere a marelui artist.

Dimitri Malignan este tânărul pianist francez cu origini românești. A revenit recent, cu bucurie, în egală măsură spre bucuria noastră, într-unul dintre concertele ediției festivaliere a Casei Artelor, casa familiei marelui artist.

Momente simfonice importante, cele ale lunii martie, au fost susținute – în bună măsură - de tineri maeștri, de soliști, de șefi de orchestră, de personalități artistice consistente care revin pe scena Atheneului spre bucuria marelui public.

Greu de acceptat această realitate căreia cu toții – mai devreme, mai târziu – ne supunem.

Parcurgând etapele drumului artistic definit de baritonul Eduard Tumagian, nu poți să nu observi condiționarea firească a acestuia de statutul rar întâlnit, acela al artistului intelectual, al muzicianului performer.

Greu de uitat ultimul dialog pe care l-am avut cu bunul meu prieten, cu minunatul artist, cu baritonul Edi Tumagianian.

Bucuria împlinirilor împărtășite, cea a strădaniilor împlinite, a comunicării cordiale cu marele public de concert, într-un cuvânt marele spectacol al muzicii, a hrănit și de această dată, așteptările și curiozitatea unui numeros public.

Au fost momente însemnate, evident circumstanțiale dar înnobilate de spiritul luminos al sărbătorilor Crăciunului, ale Anului celui Nou.

Trebuie observat, toate scenele bucureștene importante au găzduit evenimente muzicale care au hrănit entuziasmul, strălucirea sărbătorilor sfârșitului de an, ale începutului Anului celui Nou!

Au fost momente însemnate, evident circumstanțiale dar înnobilate de spiritul luminos al sărbătorilor Crăciunului, ale Anului celui Nou.

Atât Eva Garet cât și Stefano Brizzi sunt tineri pianiști care, la minunata vârstă a adolescenței, la șaptesprezece ani, probează acumulări entuziasmante ce înfloresc cu nobilă semnificație. Amândoi ne aduc astăzi certitudini dintre cele mai importante privind evoluția lor artistică.

Nu poți să nu apreciezi faptul potrivit căruia marea doamnă a pianului, Elisabeth Leonskaya revine cu credință în viața noastră de concert de aproape șase decenii.

Aflându-ne la Atheneu, în primele zile ale lunii, la concertele Filarmonicii bucureștene, am aflat că marele dirijor rus Yuri Temirkanov a plecat în eternitate.

Au fost câteva. Au fost importante! Iar aceasta atât la nivelul semnificațiilor istorice, dar și la cel muzical solistic de europeană susținere, inclusiv la nivel de ansamblu orchestral.

În adevăr, recent, tânărul artist instrumentist Cătălin Răducanu a pășit cu dreptul pe marea scenă a Ateneului.

Revenirea d-sale a constituit un moment mult așteptat al actualei stagiuni camerale a Filarmonicii bucureștene.

fără imagine Aș insista doar asupra anumitor evenimente pe care le consider a fi fost absolut unice, momente la care am avut privilegiul de a fi fost de față.