Premierul Ciolacu nu acceptă scăderea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor statului. A rămas tot comunist în concepţii

Discuţii aprinse la nivelul Coaliţiei de guvernare şi al societăţii asupra modului de reducere a deficitului bugetar. Problema arde, pentru că de soluţionarea ei depind banii care vin, sau nu mai vin, de la CE.

FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Ciolacu vrea impozitarea suplimentară a mediului de afaceri, liberalii se opun, dar nici nu vin cu o soluţie raţională. Şi mediul de afaceri i-a transmis ieri premierului Ciolacu ce nu vrea să accepte: „Nu putem doar să solicităm de la societăţi şi de la contribuabili să plătească, în primul rând ar trebui ca Guvernul să-şi facă ordine în propria curte”.

Ciolacu îşi apără nucleul dur al votanţilor săi, aparatul bugetar, cu care vrea să câştige alegerile în 2024. Chiar dacă ţara se scufundă în absenţa banilor europeni.

Ce spune Comisia Europeană

Săptămâna trecută ar fi avut loc o întâlnire la guvern, pentru analizarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR. Au participat Celin Gauer, director general SC Recover din cadrul Comisiei Europene, Declan Costello, director general adjunct al Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN), și alți oficiali europeni. Din partea României au participat premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacșu, ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu, ministrul economiei, Radu Oprea, și ministrul de finanțe, Marcel Boloș. Premierul Ciolacu a explicat că România nu se poate încadra în deficitul de 4,4% pe 2023, aşa cum promisese CE. Că deficitul va trece de 5% din PIB, dar că se vor lua măsuri pentru diminuarea lui.

Aşa cum merg acum încasările şi cheltuielile bugetare, deficitul bugetar se va duce anul acesta la 6,8% din PIB, iar ministrul Marcel Boloș a declarat, luni, pentru Libertatea, că este „exclus” că România să aibă un deficit bugetar peste 5% dacă nu vrea să îi fie suspendate fondurile europene.

Chiar Marcel Ciolacu a recunoscut în şedinţa conducerii PSD:

„Dacă nu luăm măsuri urgent, deficitul României va fi în 2023 de 6,8% din PIB”.

Mediul de afaceri îl avertizează pe premierul Ciolacu că „orice fel de modificare fiscală trebuie făcută de la 1 ianuarie 2024”, nu de la 1 septembrie 2023. Este adevărat că legea care asigură predictibilitatea fiscală a fost de multe ori încălcată, dar asta nu înseamnă să mergem la infinit cu încălcări ale legii.

Ce măsuri fiscale vrea să introducă premierul Ciolacu

Multe, dar nu reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului.

· Introducerea unui impozit de 1% pentru clădirile rezidențiale care cumulat depăşesc 500 de mii de euro.

· Impozit pe dividende crescut de la 8% la 10%

· Ajustare fiscală în cazul micro întreprinderilor care plătesc în prezent 1% pe cifra de afaceri în cazul în care această cifră nu depășește 500 de mii de euro

· Impozit de 1 la sută pentru companiile a căror cifra de afaceri depășește 100 de milioane de euro

· Supraimpozitarea veniturilor care depășesc salariul Președintelui României.

· TVA unic de 19%, eventual crescut la 21 sau 22%

· Supraimpozitarea sumelor de transfer în cazul companiilor care își scot profitul din țară.

· Vor fi desființate 200 de mii de posturi neocupate din administrație (Dacă sunt neocupate, ce economii aduc la buget prin desfiinţare?)

· Introducere contribuției de asigurări de sănătate (CASS) şi la salariile din Agricultură – Cultivare /Procesare / Producție şi din Construcții

· Impozit mărit cu 10% la licența pentru jocuri de noroc, aparate tip „păcănele”, tutun rece – țigări electronice, băuturi de lux, cognac, rom, whiskey, champagne, alimente de lux – fois gras, icre negre, etc

· Creșterea de la 1% la 10% a impozitului pe câștigurile de la Bursă.

Niciuna din aceste măsuri nu se referă la reducerea cheltuielilor statului, la reducerea numărului de bugetari. Și nici nu asigură creșterea încasărilor la buget pe măsura deficitului bugetar. Pe lângă faptul că premierul Ciolacu aruncă reducerea deficitului bugetar în spinarea privaţilor, deşi nu ei sunt autorii acestui deficit, riscă să obţină un efect contrar. Multe firme se vor „deplasa” spre zona gri sau neagră a economiei, şi vor plăti şi mai puţine taxe şi impozite. România nu are fiscul american, care l-a prins până şi pe Al Capone. Aşa că deficitul bugetar va creşte, nu va scădea.

Nici PNL nu spune clar aceste lucruri, deşi mă aşteptam să o facă. Unde este lozinca „nu creştem taxe şi impozite”? Mai este valabilă în politica PNL? Cum va explica propriului electorat că pune biruri pe munca lui?

Ce ar trebui să reducă guvernul pentru scăderea deficitului bugetar?

Numărul de ministere. Sunt tari care functioneaza foarte bine cu 8-10-14 ministere.

Numărul secretarilor de stat si inaltilor functionari.

Să desființeze instituțiile, agențiile, care nu sunt relevante pentru societate.

Să taie pensiile speciale si salariile nesimtite la bugetari, sa desfiinteze cumulul pensie-salariu, fara exceptii.

Să lase companiile de stat și UAT-urile să se descurce singure. Cine nu poate, se desființează.

Să introducă criterii de performanță la bugetari, iar neîndeplinirea lor să ducă la stoparea finanțării bugetare.

Bineînțeles că guvernul Ciolacu nu va lua astfel de masuri. Deficitul bugetar trebuie sa fie acoperit din împrumuturi, care pentru România au acum costuri exorbitante. Aceste împrumuturi și dobânzile la ele tot noi, cetățenii, le vom plăti! Nu premierul Ciolacu, care le contractează!

Avertismentele CE sunt clare. Fără scăderea deficitului, fără sustenabilitate în sistemul bugetar, adio tranşa a treia din PNRR.

Are premierul Ciolacu suficientă înţelepciune să priceapă nişte lucruri simple? Mi-e teamă că nu! Dar va plăti şi el şi PSD la alegeri!