
Din nou despre „moldovenism” ca mijloc de propagandă rusească
0Cu ceva zile în urmă, pe LARICS.ro și pe site-ul Adevărul.ro, a apărut un articol semnat de domnul Eugen Patraș, vicepreședinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, intitulat: De ce Ucraina promovează „limba moldovenească” braț la braț cu Rusia agresoare? Ideea era că „în pofida sprijinului necondiționat pe care România, dar și Republica Moldova, după posibilități, îl oferă statului ucrainean în actualul conflict armat cu Rusia, școlile și bisericile din comunitățile istorice românești sunt luate cu asalt, una câte una, de către autorități și diverse formațiuni paramilitare ucrainene, acestea părcă știind dinainte că Bucureștiul va asista neputincios, de data asta pe motiv că este război”.

Captură foto analiză LARICS pe Adevărul.ro
Pentru o Ucraină europeană credibilă – susținută necondiționat în fața invaziei ruse de către România și întreaga comunitate euroatlantică -, stilul unui astfel de comportament reprezintă un handicap major. Nu pentru că autoritățile de la Kiev nu se țin de cuvânt. Nici măcar pentru că ignoră recomandările sau criticile Comisiei de la Veneția, existând și alte state cu regimuri mai democratice care au făcut abstracție de unele recomandări când nu le-a convenit. Ci în primul rând pentru că, deși se apără în fața invaziei Rusiei, denunțând tot ce face acest stat agresor, continuă să aplice politica Moscovei vis-à-vis de comunitatea românească. În timpul URSS-ului, autoritățile practicau politica de deznaționalizare a stalinismului față de români, pe care au continuat-o, din păcate, după 1991 și continuă să o practice și în prezent, deși au promis că vor renunța la prostia numită „limbă moldovenească” și vor susține etnicii români să studieze în limba română. Și asta în ciuda sprijinului necondiționat și justificat al Bucureștiului.
Periculoasa citare din Moldavskie Vedomosti
Dar ce ne facem când un abuz semnalat la București este preluat și transformat în terci sovietic la Chișinău? Nu găsește nimeni propagandiști mai vrednici în falsificare lingvistică în regiune dacă nu caută în Republica Moldova. O anume autoare Frunze, coincidența numelui cu bolșevicul Mihail Frunze pare să transforme totul într-o glumă, s-a folosit de textul domnului Patraș pentru a-și atinge obiectivul în materie de ofensivă de dezinformare în folosul Kremlinului.

Captură foto articol pe vedomosti.md
În Moldavskie Vedomosti, publicație propagandistică rusească de la Chișinău, am citit cum în câteva propoziții poți „măslui” în cel mai grosolan mod un text. Autoarea, care se cațără pe mesajul transmis pe LARICS, îl transformă după modelul consacrat deja, cu speranța că poate mai menține societatea din Republica Moldova amăgită în legătură cu denumirea limbii și mai pune puțin gaz pe foc în relațiile româno-ucrainene.
Jurnalista Frunze, autoarea de a cărui articol mincinos ne ocupăm, înlocuiește sintagma „limba română” cu limba lui Mihail Frunze, felcerul pseudolimbii născute la Tiraspol, încă din titlu. „Eugen Patraș: Kievul intenționează să sufoce cât mai dur și mai rapid limba moldovenească în Ucraina”, scrie aceasta. Apoi, autoarea transformă articolul de pe LARICS, curățindu-l de expresiile „comunitățile istorice românești”, „români”, „limba română”, „enoriași români” sau tot ce se referă la etnonimul român, înlocuid cu propoziții ce conțin expresiile „moldoveni”, „limbă moldovenească”, „sector moldovenesc”, „preoți moldoveni” și tot așa.
Acum, cu toată străduința de care a dat dovadă, rugăm autoarea/autorul de la Chișinău, plătită/plătit de la Moscova, să nu ne mai disemineze articolele. Nu mai mușcă nimeni din mărul otrăvit. În România se vorbește aceeași limbă ca la Chișinău, ca la Bălți sau Cernăuți, iar la Chișinău, Bălți sau Cernăuți se vorbește ca în România. Adică limba română. Și punctum.
Și spre deosebire de alți vecini, România respectă minoritățile naționale și nu le supune deznaționalizării.
Radu Cupcea este doctor al Universității din București și cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.