Atacând la granița româno-ucraineană, Rusia escaladează spre un conflict Rusia-NATO

Este prima oară când Rusia atacă teritoriul ucrainian la 100 de metri de teritoriul României. Nu ar fi fost, şi nu este exclus, ca prin aceste lovituri Rusia să afecteze teritoriul României, aflat sub protecţia NATO.

FOTO Captură video

Portul Reni, atacat noaptea trecută de drone ruseşti, se află pe malul stâng al Dunării, care are o lăţime de 200 m, iar granita României este la mijlocul Dunării, adică la 100 de metri de locul exploziilor dronelor și rachetelor  ruseşti. Şi la 10 km de portul românesc important, Galaţi. Încă se analizează dacă România a suferit stricăciuni la infrastructura aflată pe teritoriul său.

Planul Rusiei

Rusia vrea să elimine Ucraina din comerţul mondial cu cereale, şi să-i ia în totalitate locul. Acesta este motivul pentru care s-a retras, la 18 iulie,  din acordul cu exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.  În felul acesta, speră Putin, ţările care depind de cerealele ruseşti şi ucrainene, vor pune presiune pe NATO să înceteze ajutorul militar acordat Ucrainei. Rusia a şi ameninţat că va considera orice vas comercial venind sau plecând din porturile ucrainiene la Marea Neagră, ca având o potenţială încărcătură militară şi-l va ataca.

Ucraina caută un culoar alternativ pentru transportul cerealelor sale, pe Dunăre sau prin apele teritoriale ale României şi Bulgariei din Marea Neagră.

Aceasta e logică atacării porturilor Reni şi Ismail. Dincolo de faptul că le consideră şi puncte de tranzit pentru armamentul occidental acordat Ucrainei.

Până în prezent, Rusia s-a ferit să atace puncte aflate la graniţele sale cu ţări NATO. De data aceasta a depăşit această reţinere, atacând localităţi aflate la graniţa României cu Ucraina.

Dronele şi rachetele nu au o precizie absolută, era uşor de anticipat o deviaţie de 100 de metri a acestor arme de atac, pentru ca ele să atace teritoriul României, adică al NATO. Sau România să fie  afectată de  exploziile petrecute la 100 de metri de teritoriul său, şi 10 km de Galaţi.  Cu ce reacţii de răspuns din partea NATO, greu de anticipat la acest moment.

Cum ar trebui să reacţioneze România

Conducerea politică a României ar trebui să reacţioneze la aceste atacuri, la 100 de metri de graniţa României. Altfel, ele s-ar putea repeta şi afecta teritoriul României, deci al NATO, la un pas de un conflict mondial Rusia-NATO.

Cel puţin convocarea ambasadorului rus la Bucureşti este necesară, prin care să i se pună în vedere că România nu va asista, fără răspuns, la încercări de a-i afecta teritoriul prin atacuri în proximitatea graniţelor sale. Este preferabil ca aceste avertismente să se producă înainte de atacuri ale teritoriului sau apelor teritoriale ale României.

Se mai pune întrebarea dacă România are suficiente resurse pentru a intercepta şi distruge drone sau rachete care se apropie de teritoriul său, înainte de a produce pagube ireparabile şi a declanşa un conflict Rusia-NATO. Se pare că la atacurile din noaptea trecută România n-a avut nicio reacţie.

Cred că preşedintele Iohannis ar trebui să convoace CSAT pentru a analiza pericolul acestor lovituri la graniţa României,  şi a decide mijloace şi căi de răspuns.

LE

Declaratia presedintelui Iohannis:

„Condamn cu fermitate recentele atacuri rusesti impotriva infrastructurii civile a Ucrainei de pe Dunare, foarte aproape de Romania. Aceasta escaladare recenta prezinta riscuri grave pentru securitatea in Marea Neagra. De asemenea, afecteaza in continuare tranzitul de cereale din UA si, prin urmare, securitatea alimentara globala”, a transmis Iohannis pe Twitter.