Articole scrise de Daniel Guţă

Centrele multor orașe au fost decorate cu fântâni arteziene muzicale care ocupă suprafețe mari în peisajul urban. Unele au costat milioane de euro, iar inaugurările au fost adesea spectacole electorale, cu politicieni, preoți și concerte. În timp, artezienele au devenit poveri pentru buget.

Deși s-a stins în 2002, la doar 47 de ani, artistul Drăgan Muntean a rămas „glasul” Ținutului Pădurenilor, o regiune pitorească de munte, devenită faimoasă prin doinele sale. Casa natală a interpretului, aflată într-un vechi sat al pădurenilor, este astăzi singurul muzeu al regiunii.

România ascunde una dintre cele mai bizare lumi pierdute ale preistoriei: o insulă din Cretacic, populată de dinozauri pitici, ale căror fosile au uimit lumea științifică internațională. Cel puțin zece specii au fost descoperite în Țara Hațegului, unele devenind „vedete” ale paleontologiei.

Tot mai mulți români dețin animale de companie, iar fenomenul a condus atât la extinderea comerțului cu hrană și accesorii, cât și la dezvoltarea cimitirelor pentru animale. Privite în trecut ca o curiozitate, locurile de veci pentru necuvântătoare au ajuns să fie percepute ca semn de civilizație.

Mai accesibilă acum ca oricând în ultimul secol, emigrarea românilor spre Occident păstrează o istorie tulburătoare. Mii de români au sfârșit în trecut în încercările temerare de a părăsi România, iar alții au avut de înfruntat provocările extreme ale unor lumi dure, complet necunoscute lor.

Satul Costești din Hunedoara a fost în anii '80 un loc dedicat omagierii regelui dac Burebista. Cu timpul, așezarea de la poalele a două mari cetăți dacice a devenit un reper turistic al României.

Alunecările de teren au produs pagube însemnate la Sarmizegetusa Regia, fiind favorizate de solul moale, arborii seculari, precipitațiile abundente și clima umedă. Mai multe dintre vestigiile sitului UNESCO sunt în pericol constant.

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale a înregistrat o prezență redusă la urne a românilor din sate, față de orașe, dar a evidențiat totodată cât de depopulate au ajuns numeroase comune din România. Recordul negativ îl deține comuna Bătrâna din județul Hunedoara.

Canonizarea părintelui Arsenie Boca a adus Mănăstirii Prislop încă un sfânt ocrotitor, însă nu a condus la o creștere a numărului de pelerini care vin să se roage la mormântul său. La cea mai recentă sărbătoare a mănăstirii, slujba religioasă a adunat doar câteva zeci de oameni.

Viața cotidiană în Africa de Sud este plină de neprevăzut, iar pentru străinii stabiliți aici, vigilența este cheia supraviețuirii. Un român stabilit de 15 ani pe continentul african povestește despre experiențele ieșite din comun la care a fost martor.

Timp de mai bine de un an de la punerea sa în funcțiune, noua telecabină a Cetății medievale a Devei a rămas, cel mai adesea, nefolosită. Investiția a costat patru milioane de euro și a stârnit numeroase controverse, atât prin costurile sale, cât și prin starea ei.

Mirabela Grădinaru, partenera de viață președintelui Nicușor Dan, va prelua neoficial rolul de primă doamnă a României. Cei doi sunt împreună de două decenii și au doi copii, iar diferența de vârstă din cuplu nu a reprezentat un obstacol în relația lor.

Salariile mici în comparație cu cele din alte state ale Uniunii Europene nu îi descurajează pe mulți bulgari să prezinte cu mândrie avantajele vieții în țara lor. Bulgaria este descrisă ca un loc unde se poate trăi decent, chiar și fără salarii occidentale, iar câteva lucruri aparte o fac atractivă.

Retezatul, primul parc național înființat în România, a împlinit 90 de ani de existență. Vechi domeniu de vânătoare al familiilor nobiliare, ținutul pădurilor seculare și al lacurilor glaciare a devenit una dintre cele mai prețioase rezervații ale naturii din România.

O grădină bio poate fi o sursă sigură de hrană sănătoasă, dar și un loc de relaxare și de reconectare cu natura. Specialiștii în agricultură ecologică oferă câteva sfaturi prețioase pentru reușita unor astfel de inițiative.

Începute în februarie, lucrările de foraje la tunelurile de pe sectorul nefinalizat al Autostrăzii Lugoj – Deva au avansat semnificativ, iar pe șantier sunt mobilizați peste 700 de muncitori. „Autostrada cu tuneluri” trebuie finalizată în 2026.

Alături de Castelul Corvinilor din Hunedoara, mai multe cetăți și mănăstiri construite în Transilvania medievală au păstrat „moștenirea” lui Ioan de Hunedoara.

Peste 75 de instituții muzeale își deschid porțile, sâmbătă, 17 mai, pentru a celebra „Noaptea Muzeelor 2025”. Ministerul Culturii anunță cea mai amplă ediție organizată până în prezent și o mulțime de activități interactive.

Un nou convoi agabaritic, folosit pentru aducerea unui generator la Termocentrala Mintia, va tranzita vestul României. Măsuri speciale au fost luate pentru asigurarea transportului pe un traseu rutier de aproximativ 250 de kilometri.

Arboretumul din Simeria, unul dintre cele mai vechi parcuri dendrologice din România, trece prin ample transformări. Numeroși arbori vor fi extrași, după ce fenomenele climatice, bolile și dăunătorii au dus la uscarea și putrezirea lor.

Peste un milion de români care trăiesc în afara țării ar putea vota în turul decisiv al alegerilor prezidențiale. Unii dintre ei recunosc că nu au participat la vot în primul tur și că au privit până acum cu detașare evenimentele politice din România.

Un loc greu accesibil din Munții Șureanu a păstrat rămășițele celor mai vechi stâne din România. Arheologii spun că au fost construite de daci și distruse în Antichitate, dar ruinele lor au rezistat timpului datorită izolării ținutului montan.

Un afacerist organizează o petrecere controversată la porțile Sarmizegetusei romane, unde Nicolae Guță este invitat să le cânte „dacilor”. Autoritățile consideră evenimentul unul cu tentă electorală și acuză folosirea sitului arheologic în scop politic.

România a păstrat mii de hectare de păduri seculare, neatinse de oameni, cu arbori ajunși la vârste și dimensiuni neobișnuite. Secretul rezistenței lor nu li s-a datorat oamenilor.

Structura unui vechi funicular, înaltă de circa 30 de metri, trece pe deasupra Reșiței, un fost mare oraș al oțelului. Capitala banatului montan păstrează câteva atracții turistice unicat, care au făcut-o atractivă pentru călătorii de pe Via Transilvanica.

Psihologul Mihai Copăceanu a analizat profilul celor doi finaliști la prezidențiale, George Simion și Nicușor Dan, și explică de ce, paradoxal, candidatul mai agresiv este perceput de public ca fiind mai atractiv ca lider politic.

Românii au votat din frustrare și nu din convingere ideologică, iar sărăcia și inegalitatea i-au impulsionat în alegerile făcute. Sunt explicațiile oferite de un sociolog pentru numărul mare de voturi obținute de George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Nicușor Dan și George Simion au ajuns cunoscuți prin căi cu totul diferite. Candidatul independent s-a remarcat în anii '80 ca olimpic internațional la matematică, iar un deceniu mai târziu, candidatul suveranist atrăgea atenția prin acțiunile asociației „Noii Golani”.

Lucrările la cel mai spectaculos viaduct de pe Autostrada Transilvania (A3) au început în anii 2000, dar au fost blocate ani la rând. Tronsonul cu tuneluri de pe Autostrada Lugoj–Deva (A1), lansat după 2010, este încă în șantier. Și în cazul magistralei feroviare din vest, întârzierile sunt uriașe.

Numeroase sate de munte din România au ajuns la finalul existenței lor îndelungate. Cândva locuite de sute de oameni, cu școli și biserici, așezările au fost, treptat, învinse de timp. Astăzi, deși aproape pustii, au devenit locuri căutate de turiști.

Scena politică românească e dominată de susținătorii vocali ai celor doi finaliști, aflați într-o confruntare deschisă. Sociologul Gelu Duminică avertizează însă că, deși pare că au confiscat discursul politic, nu aceștia vor decide alegerile.

Aldrich Ames, un fost ofițer CIA, arestat în 1994 și condamnat pe viață, este considerat unul dintre cei mai dăunători spioni din istoria SUA. Din 1985, a vândut secrete către URSS pentru milioane de dolari. A compromis astfel zeci de misiuni și a dus la moartea mai multor agenți occidentali.

Provocați pe rețelele sociale, mulți români au povestit cu mândrie cum și-au cumpărat mașini de lux de peste 35.000 de euro. Alții au remarcat paradoxul: mulți își sacrifică siguranța financiară pentru astfel de achiziții.