Articole scrise de Gheorghe Falcă

După guvernarea Ciolacu, România nu-și mai permite amânări. Nu ne mai permitem jumătăți de măsură, promisiuni fără acoperire sau cheltuieli nesăbuite pentru avantaje diverse politice pe termen scurt.

Europa se află în mod evident într-un punct de cotitură.

Acest text nu este o pledoarie pentru firmele străine deși, dat fiind că avem nevoie de ele ca de aer în economia românească, nu ar fi nicio problemă să fie așa.

Zilele acestea, România a fost cutremurată de o nouă crimă ce a trecut dincolo de știrea brută, de șocul normal, și a atins conștiința colectivă.

Duminică, 18 mai, românii l-au ales pe Nicușor Dan ca președinte al României. A fost o alegere democratică clară, o alegere făcută cu speranță de către cei mai mulți, dar și cu teamă, de către unii. De ce?

Duminica trecută, 11 mai, în fața a zeci de mii de credincioși veniți în Piața Sfântul Petru, Papa Leon al XIV-lea a rostit prima sa rugăciune Regina Caeli ca Suveran Pontif.

România, alături de toate democrațiile lumii, se confruntă astăzi cu o nouă provocare majoră adusă de războiul informațional, extrem de real, purtat împotriva noastră.

Glasul Papei Francisc a reușit să pătrundă ca o lumină caldă prin fereastră, cu o blândețe dar și cu o fermitate părintească de care, în mod cert, avem cu toții nevoie.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Europa între 2000 și 2022, adică un un spectaculos 788%!

Într-o Uniunea Europeană supusă în mod cotidian presiunilor propagandistice, și nu numai, ale Moscovei, și într-o lume în care echilibrul geopolitic devine din ce în ce mai volatil, România are nevoie de parteneri strategici reali dar și de lideri.

La fiecare campanie electorală, în special atunci când miza este funcția prezidențială, sau mai ales atunci, societatea românească este expusă la o presiune informațională uriașă.

După aderarea la NATO, Uniunea Europeană și, mai recent, Schengen, România se află acum pe un nou drum strategic: aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Astăzi, România marchează 21 de ani de apartenență la cea mai puternică alianță politico-militară din istorie

Nu doar de 1 sau de 8 Martie ar trebui să ne gândim la mame, nu doar de câteva ori pe an, ci de fiecare dată când vorbim despre educație, despre valori, despre omenie sau despre rădăcini, pentru că mama este acolo, în toate, de la început!

Regimul Putin nu mai poate de grija democrației din România. O doamnă europarlamentar chiar îi scrie dictatorului rus ca să i se plângă. Iar unii dintre noi aprobă. Dar haideți să privim realitatea.

În aceste zile, la 35 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara, trebuie să ne reamintim nu doar de acel moment eminamente istoric, cu caracter fondator, ci și de spiritul său, de curajul, viziunea, idealurile pe care le-am avut noi, tinerii de atunci, pentru România.

Decizia Biroului Electoral Central de a respinge candidatura putinistului Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna Mai este, eminamente, o hotărâre juridică fundamentată și o reafirmare fermă, pe care o susțin, a faptului că România rămâne un stat de drept.

Vă propun să vedem ce înseamnă a fi verzi la ora actuală. Înseamnă, printre altele, și extrem de vizibil, promovarea mașinilor electrice.

Grafitul, un foarte bun conductor și material rezistent la temperaturi înalte, stă la baza bateriilor care alimentează vehiculele electrice. De fapt, bateria de mașină electrică conține de 10 până la 20 de ori mai mult grafit decât litiu, făcându-l esențial.

Această oportunitate, e clar, nu este doar una economică, ci și una strategică. Pentru noi, înseamnă să devenim indispensabili! Să mă explic.

Uniunea Europeană demonstrează iarăși că este un partener de încredere al Republicii Moldova! Astfel, Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord privind Facilitatea pentru reformă și creștere a Republicii Moldova, un nou instrument de sprijin destinat reformelor.

În fruntea Statului se află acum, pentru trei luni, un om care a construit, a livrat rezultate și a câștigat respectul atât al colegilor săi de partid, cât și al cetățenilor.

Astăzi, România își ia rămas-bun, în sens politic, de la cel care timp de zece ani a fost președintele său. Klaus Iohannis părăsește Palatul Cotroceni după două mandate care au marcat profund destinul european și democratic al țării noastre.

Fără drumuri rapide, căi ferate de medie și mare viteză și porturi bine conectate la rețelele internaționale de transport, România rămâne captivă în trecut

Pe 31 ianuarie 2020, Marea Britanie ieșea oficial din Uniunea Europeană, după ani de dezbateri aprinse și promisiuni grandioase, dar mincinoase, ale populiștilor.

Așa cum o văd eu, democrația este mai mult decât un sistem de guvernare teoretizat până la extrem. Dimpotrivă, pentru mine ea este expresia fundamentală și concretă, cotidiană, a libertății umane.

A spune că România se află acum într-un moment crucial înseamnă a diminua importanța și gravitatea situației!

Europa se află sub un asediu informațional permanent, iar manipularea informațiilor, să fie clar, nu este doar o tactică, un atac la adresa adevărului, ci și o armă strategică, menită să provoace diviziuni și să slăbească fundațiile democrațiilor europene.

În fiecare zi, sute de mii, poate chiar milioane de români, se confruntă cu hățișuri birocratice fără sens, drumuri inutile între instituții, formulare stufoase și răspunsuri care vin prea târziu, sau deloc!

În noaptea de 22 ianuarie 1941, Bucureștiul a fost martorul unuia dintre cele mai întunecate episoade din istoria României. Legionarii, invocând simboluri religioase și naționale (vă sună cunoscut?), au orchestrat masacrul de la Abator, o barbarie care îngheață sufletul și acum.

Eu cred că România acestor ani, România noastră, trebuie să fie o țară unită nu doar în cuvinte, ci și în fapte.

La 1 octombrie 2024, Jimmy Carter a împlinit un secol de viață, iar în 29 decembrie ne-a părăsit.

În 19 decembrie, România și-a convocat noul Parlament, ales în urma votului recent, așa cum a fost el.