Articole scrise de Gheorghe Falcă

Pe 31 ianuarie 2020, Marea Britanie ieșea oficial din Uniunea Europeană, după ani de dezbateri aprinse și promisiuni grandioase, dar mincinoase, ale populiștilor.

Așa cum o văd eu, democrația este mai mult decât un sistem de guvernare teoretizat până la extrem. Dimpotrivă, pentru mine ea este expresia fundamentală și concretă, cotidiană, a libertății umane.

A spune că România se află acum într-un moment crucial înseamnă a diminua importanța și gravitatea situației!

Europa se află sub un asediu informațional permanent, iar manipularea informațiilor, să fie clar, nu este doar o tactică, un atac la adresa adevărului, ci și o armă strategică, menită să provoace diviziuni și să slăbească fundațiile democrațiilor europene.

În fiecare zi, sute de mii, poate chiar milioane de români, se confruntă cu hățișuri birocratice fără sens, drumuri inutile între instituții, formulare stufoase și răspunsuri care vin prea târziu, sau deloc!

În noaptea de 22 ianuarie 1941, Bucureștiul a fost martorul unuia dintre cele mai întunecate episoade din istoria României. Legionarii, invocând simboluri religioase și naționale (vă sună cunoscut?), au orchestrat masacrul de la Abator, o barbarie care îngheață sufletul și acum.

Eu cred că România acestor ani, România noastră, trebuie să fie o țară unită nu doar în cuvinte, ci și în fapte.

La 1 octombrie 2024, Jimmy Carter a împlinit un secol de viață, iar în 29 decembrie ne-a părăsit.

În 19 decembrie, România și-a convocat noul Parlament, ales în urma votului recent, așa cum a fost el.

Într-o perioadă în care România are nevoie mai mult ca niciodată de stabilitate, viziune și de o orientare clară către valorile euroatlantice, de care doar comunismul ne-a ținut departe (!), eu cred că discuția despre viitorul președinte al țării este una esențială.

În actualul context politic și social al României, cu extremismul în creștere în Parlament, anularea pe bună dreptate a alegerilor prezidențiale și o polarizare tot mai accentuată a societății, este esențial să ne întrebăm: cine comunică cu cetățenii acestei țări?

Începând cu 1 ianuarie 2025, România va fi membră cu drepturi depline a Spațiului Schengen. Aceasta nu este doar o realizare pe care eu o consider ca fiind istorică pentru țara noastră, ci și o demonstrație a capacității Uniunii Europene de a evolua și de a-și îndeplini promisiunile.

Mesajul meu, de la început, este clar, direct și sincer.

Astăzi, România își pierde unul dintre eroii săi adevărați. Pentru noi cei de atunci, dragi prieteni, Helmuth Duckadam nu a fost doar portarul care a intrat în istorie în 1986, ci omul care, într-o seară magică de mai, ne-a oferit ceva ce nu mai credeam că vom trăi în acele vremuri: speranța!

România se află într-un moment decisiv al parcursului său european și al destinului său național.

Față de acum patru ani – când Trump a pierdut alegerile (cu al doilea cel mai mare număr de voturi din istorie după Biden, care a fost învingător), și mai ales față de 2016 – când le-a câștigat, este evidentă reținerea marilor case de sondaje în a face predicții referitoare la rezultatul alegerilor

Ca susținător al integrării europene a Republicii Moldova, urmăresc îndeaproape alegerile prezidențiale din această țară.

În prima parte a acestui text, am discutat despre primele trei componente ale Raportului Draghi: inovarea și competitivitatea, decarbonizarea și securitatea economică.

Recent publicatul raport al economistului Mario Draghi, fostul director al Băncii Centrale Europene, privind viitorul competitivității europene, reprezintă un document esențial pentru economia Uniunii Europene, dar și a României (!).

La un an de la atentatele teroriștilor islamiști Hamas din 7 octombrie 2023 din Israel, vreau să îmi reafirm, ca parlamentar european, sprijinul ferm pentru dreptul Israelului la apărare împotriva terorismului.

Rezultatul alegerilor legislative din Austria a generat o serie de provocări politice serioase pe plan național, dar și îngrijorare la nivel european.

În fața catastrofelor naturale, solidaritatea europeană nu este doar un slogan, ci o realitate care face diferența între speranță și dezastru. De fiecare dată!

România, la fel ca întreaga Uniune Europeană, are de luat decizii importante într-un timp extrem de scurt și în contextul unor provocări regionale dar și globale majore.

Într-o perioadă în care România, la fel ca întreaga Uniune Europeană, își caută drumul către un nivel sustenabil de dezvoltare economică, mediul de afaceri – antreprenorii, patronii DAR și angajații lor – se confruntă cu provocări.

În contextul noii legislaturi a Parlamentului European, este esențial, cred eu, să ne reafirmăm angajamentul - prin acțiuni clare - față de unul dintre cele mai vitale sectoare ale economiei noastre - agricultura, și față de fermieri.

În contextul economic actual, în care antreprenoriatul românesc se confruntă cu provocări semnificative, Partidul Național Liberal își reafirmă angajamentul față de mediul de afaceri prin lansarea unor măsuri fiscale esențiale.

În fiecare ciclu electoral european, stabilirea componenței noii Comisii Europene devine un subiect de maxim interes, atât pentru cetățenii europeni, cât și pentru actorii politici din întreaga Uniune.

Provocările integrării tinerilor pe piața muncii din România: Nevoia de Schimbare!

Pe măsură ce ne apropiem de alegerile prezidențiale, PSD pare hotărât să-l promoveze pe Marcel Ciolacu ca fiind soluția salvatoare (sic!) pentru România. Spun pare, pentru că la PSD nu se știe niciodată...

O realitate gri, pentru care Marcel Ciolacu refuză să răspundă deși este primul vinovat!

Viitorul comisar european desemnat de România, femeie sau bărbat, trebuie să fie un profesionist de înaltă calitate, capabil să reprezinte interesele țării noastre și să contribuie în mod semnificativ la consolidarea Uniunii Europene.

România se confruntă cu o problemă acută în ceea ce privește rata șomajului în rândul tinerilor.

România a fost victima unei tendințe îngrijorătoare în ultimul an: o creștere constantă și agresivă a fiscalității în guvernarea condusă de PSD.