Articole scrise de Deutsche Welle

CCR îl lasă pe George Simion să candideze, deși a făcut declarații la fel de grave ca Diana Șoșoacă, pe care Curtea a blocat-o. Cui folosește dubla măsură? Extremiștilor?

"Reînarmarea Europei" este hotărâtă, UE vrea să sporească masiv cheltuielile pentru înarmare. Să vină acum momentul datoriilor comune, așa-numitele eurobonduri?

Liderul AUR, George Simion, șefa POT Anamaria Gavrilă și Călin Georgescu au apărut într-o poză de familie din care publicul ar trebui să înțeleagă că cei doi tineri ar fi urmașii prezidențiabilului respins de CCR.

Președintele interimar Ilie Bolojan este un alt tip de politician, cu care românii nu sunt obișnuiți. Îi sunt străine demagogia, populismul, frazele gonflate și patriotismul răstit.

Presa de limbă germană așteaptă decizia Curții Constituționale de la București. Și explică în ce context obscur, de credibilitate șubredă în instituțiile statului, s-a ajuns la ”fabricarea unui martir al dreptei”.

Recenta vizită la Chișinău a președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, a pus în valoare legătura frățească, organică, dintre cele două state.

”Rusia respectă doar pozițiile de forță”, spune fostul șef al Conferinței de Securitate de la München, într-un interviu DW. Cu atât mai greu sunt de înțeles dovezile de slăbiciune ale președintelui Trump față de Kremlin.

Ajutorul pentru Ucraina, migrația, tarifele punitive sau schimbările climatice au fost câteva dintre temele abordate de președintele american Donald Trump în discursul rostit în Congres. DW a verificat afirmațiile sale.

Serviciul de spionaj al Rusiei susține într-un comunicat de presă că Parchetul General i-ar fi deschis dosar penal radicalului Călin Georgescu la cererea UE. Ce semnal transmite SVR? Că l-a lăsat din brațe?

Suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina nu îngrijorează prea tare România sau în orice caz, niciun oficial de rang înalt nu s-a exprimat.

Elena Lasconi s-a lăudat că s-ar retrage doar în favoarea Maiei Sandu, dar știe că e prea târziu să o atragă pe președinta R. Moldova în aventura ei. Doar nu vrea să-l ajute pe Nicușor Dan.

Rusia propune Statelor Unite un acord cu privire la pământuri rare în care include și resurse din zonele ocupate din Ucraina. Ce planuri are Kremlinul și cum reacţionează Kievul?

După învestirea președintelui american Donald Trump, premierul maghiar Viktor Orban a început să amenințe cu represiuni împotriva criticilor. Un ziar pro-guvernamental relatează că aceștia vor fi "dați afară din țară".

Procurorii l-au reținut pe Georgescu după ce dimineață au avut loc circa 50 de perchiziții în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Cluj și în jurul Bucureștiului, cele mai multe la mercenarii care lucrează cu Horațiu Potra.

Rușii continuă să facă afaceri în România, să se infiltreze în zone sensibile ca Apărarea, să compromită militari din NATO, să folosească teritoriul țării pentru a ocoli interdicțiile impuse de UE sau SUA.

Uniunea partidelor conservatoare a câștigat alegerile. Social-democrații cancelarului au fost taxați cu un rezultat dezastruos pentru partid. Un votant din cinci a ales extrema dreaptă. Ce înseamnă asta pentru Germania?

Țările din centrul și sud-estul Europei sunt șocate de afirmațiile lui Trump despre Ucraina. Ele se tem că vor fi date pe mâna Rusiei. România vorbește chiar de o "nouă Yalta".

Ce se așteaptă la Bruxelles de la alegerile din Germania de duminică? Oficial, nu se spune mai nimic, dar în culise sunt exprimate anumite doleanțe - în principal se dorește de la Germania mai multă stabilitate.

Rusia vrea să readucă România în sfera ei de influență, Bucureștiul speră că americanii nu vor permite repetarea istoriei, dar tot mai mulți diplomați europeni vorbesc despre un alt fel de München 1938 în 2025.

Parteneriatul strategic cu SUA, urgența transformării UE, sprijinirea Republicii Moldova și demonstrarea funcționării democrației primare în România sunt coordonatele de lucru ale Palatului Cotroceni sub Ilie Bolojan.

La Conferința de la München, România s-a trezit pusă la zid de partenerii strategici și apoi ignorată de aliații europeni. Dar în România, notează revista Stern, continuă construcția celei mai mari baze NATO din Europa.

În spațiul de divergență dintre Europa și Statele Unite, Bucureștiul nu știe în ce parte să meargă.

Ioan Stanomir, profesor universitar doctor, expert în constituționalism, explică pentru DW ce este „suveranismul“ și cum se folosesc partidele extremiste din România de această etichetă.

Şi astăzi, presa germană comentează pe larg situaţia din România în contextul demisiei preşedintelui Klaus Iohannis.

Poate fi această săptămână începutul sfârșitului războiului din Ucraina? Înaintea Conferinței de Securitate de la München se vorbește despre o pace mediată de președintele american Donald Trump.

Președintele Klaus Iohannis și-a dat demisia fiindcă liderii coaliției de guvernământ nu i-au putut da asigurări că parlamentarii puterii se vor opune procedurii de suspendare începute de extremiști și USR.

Călin Georgescu, fostul premier Victor Ponta și AUR se asociază valului populist din regiune. Le cer simpatizanților să înceapă de azi boicotarea supermarketurilor.

Preşedintele Donald Trump vrea ca Ucraina să ofere SUA acces la pământurile sale rare în schimbul continuării ajutoarelor financiare şi militare. Dar zăcăminte importante se află deja în teritorii controlate de Rusia.

Mişcările radicale de dreapta iau avânt pretutindeni. Le uneşte naţionalismul, populismul şi lupta contra imigraţiei iar reţelele lor sunt tot mai bine interconectate. Ce urmăresc? O dominaţie culturală globală.

Primul efect al politicii Trump pentru România este reluarea mitului Soros, al străinului care vrea să ajute cu forța. După desființarea USAID, subiectul a revenit în actualitate peste tot în regiune.

Horațiu Potra, recrutorul de mercenari fără știință de strategii militare, a strâns avere din tranzacții cu promisiuni pe bani greu de controlat făcute unor dictatori care își plătesc mizerabil proprii militari.

Antonescu a încercat să-i convingă pe social-democrați că e omul lor și a primit votul masiv al majorității pentru a deveni prezidențiabilul coaliției de guvernare, chiar dacă nu le-a spus ce vrea să facă la Cotroceni.

Bundestagul a fost vineri scena unor schimburi de replici dure, unele chiar sub centură, între creștin-democrați și tabăra politică de stânga. Mărul discordiei a fost migrația, tema principală în campania electorală