Opoziția din Polonia alimentează teama față de migranți
0În confruntarea cu guvernul de centru-stânga condus de premierul Donald Tusk, tabăra naționalist-conservatoare din Polonia instigă împotriva migranților și a germanilor.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat că nu sprijină Pactul privind migrația al Uniunii Europene. El a declarat că i-a trimis „președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen”, o scrisoare în care solicită insistent „excluderea patriei noastre din proiectul UE privind relocarea migranților ilegali”, a transmis el pe platforma X. Nawrocki și-a încheiat mesajul cu cuvintele: „Polonia pe primul loc, polonezii pe primul loc!”
Prin această declarație, Nawrocki reafirmă linia politică promovată de opoziția poloneză de dreapta conservatoare, care încearcă să-și consolideze influența. Pentru sâmbătă, 11 octombrie 2025, opoziția a convocat un marș de protest împotriva migranților, care va avea loc în capitala Varșovia.
Și liderul partidului Lege și Justiție (PiS), Jarosław Kaczyński, și-a înăsprit tonul față de guvernul condus de premierul Donald Tusk și față de politicile Uniunii Europene. „Răul ne pândește la fiecare pas”, a scris el în această săptămână pe X. „Pactul (UE) privind migrația reprezintă un pericol real”, a avertizat el, îndemnându-și susținătorii să participe la protestul anunțat.
Ideea organizării marșului din capitala Poloniei a apărut încă din vară, când tabăra conservatoare de dreapta, întărită de victoria candidatului ei Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale, a simțit un nou impuls politic și a lansat o ofensivă împotriva coaliției guvernamentale proeuropene conduse de Tusk.
„Este vorba despre migrația ilegală, care a tulburat pacea a milioane de oameni și a făcut ca multe orașe occidentale să nu mai poată funcționa normal; există zone în care poliția nu mai are acces”, argumenta atunci Kaczyński, avertizând asupra apariției unor zone similare și în Polonia. Ziarul Gazeta Wyborcza a comentat ironic că, pentru Kaczyński, migranții sunt „la fel de periculoși ca Putin”.
Protestul de sâmbătă vizează și acordul de liber schimb Mercosur. Fermierii polonezi se tem că acesta le va aduce pierderi. Acordul dintre UE și statele sud-americane Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay, rezultat al unui proces de negociere care a durat decenii, a fost aprobat recent de Uniunea Europeană, dar trebuie încă ratificat de guvernele și parlamentele statelor membre.
Incitarea împotriva străinilor aduce avantaje politice
Însă politica antimigrație nu se limitează doar la manifestațiile de stradă. În Polonia — o țară care, până la tranziția democratică din 1989, era aproape omogenă din punct de vedere etnic — teama de străini a fost exploatată în trecut cu succes politic.
Critica politicii europene privind migrația, mai ales a principiului repartizării refugiaților între statele membre ale UE, a contribuit semnificativ la victoria electorală a partidului Lege și Justiție (PiS) în 2015. Mass-media de dreapta din Polonia au instigat atunci împotriva refugiaților de război din Siria și Irak, echivalându-i în bloc cu teroriști și violatori. Jarosław Kaczyński a mers chiar până la a avertiza asupra unui presupus „risc de contaminare cu microbi” pe care migranții i-ar aduce în Polonia.
După pierderea puterii în urmă cu doi ani, în favoarea coaliției de centru-stânga conduse de Donald Tusk, PiS și-a intensificat retorica. „Avalanșa de migranți a sosit. Polonezii se tem. Oamenilor le este teamă să mai iasă din casă”, scria, în aprilie trecut, o revistă politică de dreapta. Politicienii PiS strâng semnături pentru organizarea unui referendum împotriva „migrației ilegale” și orchestrează proteste față de înființarea centrelor de integrare destinate consilierii migranților.
Campania antimigrație urmează să joace, de asemenea, un rol important în planul PiS de recucerire a puterii la alegerile parlamentare de peste doi ani. Direcțiile principale urmează să fie stabilite la congresul programatic de la sfârșitul lunii octombrie, la Katowice, iar protestul de sâmbătă este considerat începutul acestei ofensive politice.
Guvernul Tusk continuă politica restrictivă anti-migrație
Rămâne însă de văzut dacă această strategie va avea succes și de această dată. Guvernul condus de Donald Tusk aplică, de la preluarea puterii în decembrie 2023, o politică de migrație restrictivă, care nu diferă prea mult de cea a fostului executiv.
Astfel, bariera de la granița cu Belarus a fost extinsă, iar la frontierele cu Germania și Lituania au fost introduse controale care au fost prelungite până la începutul lunii aprilie 2026. Dreptul de azil în estul țării a fost suspendat pe termen nelimitat. Voluntarii care îi ajută pe refugiați în zona de frontieră cu Belarus sunt arestați și trimiși în fața instanței.
Tusk a anunțat, de asemenea, că nu va implementa Pactul european privind migrația și azilul. Premierul polonez justifică decizia invocând prezența a aproximativ un milion de refugiați de război ucraineni aflați deja în Polonia și care beneficiază de ajutoare sociale. „Refugiați da, dar nu în Polonia” — astfel descrie europarlamentarul Michal Kobosko, din partidul aflat la guvernare Polonia2050, politica de migrație a executivului condus de Tusk.
Sperietoarea dreptei poloneze: germanii
Rămâne însă incert dacă noua duritate a lui Tusk față de migranți și refugiați îi va putea tăia elanul dreptei conservatoare. Tabăra de dreapta leagă însă tema migrației de un alt „bau-bau”: Germania. De luni de zile, politicienii PiS repetă ca pe un refren acuzația potrivit căreia autoritățile germane ar facilita trecerea masivă a migranților ilegali peste graniță către Polonia.
De câteva săptămâni, Jarosław Kaczyński călătorește prin regiunile de vest ale Poloniei, care au aparținut Germaniei înainte de 1945, și alimentează teama de o presupusă „re-germanizare” a acestor teritorii. „Trebuie să fim foarte atenți. Germanii vor să devină o putere mondială”, a declarat Kaczyński săptămâna trecută la Wrocław (Breslau). „De mulți ani are loc o lentă re-germanizare, care în ultima vreme s-a intensificat”, a avertizat liderul PiS.
Ca „dovadă”, el a invocat planurile de a instala pe unul dintre podurile orașului o plăcuță cu vechiul nume „Podul Împăratului” (Kaiser-Brücke). Podul istoric fusese inaugurat în 1910 de împăratul Wilhelm al II-lea. Până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, orașul avea o populație majoritar germană.
Cu prilejul comemorării a 86 de ani de la izbucnirea războiului, pe 1 septembrie, Kaczyński a numit Germania un „stat post-nazist”, care nu și-ar fi pedepsit criminalii de război și nici nu și-ar fi despăgubit victimele.
Biserica Catolică, îngrijorată de retorica anti-migrație
Retorica anti-migrație a partidului PiS îi îngrijorează chiar și pe unii membri ai Bisericii Catolice, care în mod tradițional sprijină formațiunea lui Kaczyński. „Nu văd demonstrații ale străinilor, ale musulmanilor, cu care ni se insuflă teamă, ci marșuri foarte îngrijorătoare în care se rostesc lozinci pline de ură și confruntare”, a declarat recent episcopul Krzysztof Zadarko, responsabil pentru problematica migranților în cadrul Conferinței Episcopale a Poloniei. Primirea migranților este o datorie morală care decurge din învățătura Bisericii, a avertizat prelatul.
Se încarcă comentariile...
