Grevă împotriva orarului de muncă prelungit în Grecia

De anul trecut angajaţii din Grecia lucrează şase zile pe săptămână. În curând urmează să lucreze 13 ore pe zi. Dar angajaţii se opun acestui plan guvernamental. Pentru ziua de miercuri au anunţat o grevă generală.

Miercuri navele rămân în porturi în Grecia, avioanele la sol şi trenurile în gări fiindcă este grevă

"Nu pot lucra 13 ore pe zi şi nu aştept asta nici de la colegele mele de muncă", a declarat Anni, şefa salonului de înfrumuseţare "64" din Pangrati, în centrul Atenei. Ea este convinsă că nici clientele ei nu vor fi mulţumite de munca unei cosmeticiene epuizate. De aceea se întreabă de ce ministra elenă a Muncii, Niki Kerameos, vrea să impună neapărat prin lege ziua de muncă de 13 ore.

Ministra a răspuns în mai multe interviuri: este vorba doar de o reglementare excepţională, pentru numai 37 de zile din an, şi anume "în interesul angajaţilor".

Sindicatele se opun planurilor ministrei şi încearcă să răstoarne în Parlament proiectul de lege "pentru flexibilizarea timpului de lucru", care va fi curând supus la vot. Pentru miercuri (1.10.) au chemat la grevă generală. Grecia va fi paralizată. Navele rămân în porturi, avioanele la sol şi puţinele trenuri care circulă rămân în gări.

Săptămâna de şase zile pentru angajaţi

Încă înaintea acestui nou proiect de lege guvernul conservator condus de premierul Kyriakos Mitsotakis transformase piaţa elenă a muncii în cea mai "flexibilă" de pe continent. Din iulie 2024 angajaţii din industrie, comerţul cu amănuntul, din agricultură şi din unele prestări de servicii trebuie să lucreze şase zile pe săptămână, dacă angajatorul decide asta. Pentru a şasea zi lucrătoare din săptămână se plătesc suplimentar 40 la sută din plata pe o zi.

Ministra Niki Kerameos vrea să flexibilizeze piaţa muncii

În general în Grecia este în continuare valabilă săptămâna cu 40 de ore lucrătoare, dar angajatorii pot pretinde pe o perioadă limitată până la două ore suplimentare neplătite pe zi, oferind în schimb mai mult timp liber. Teoretic această reglementare este pe bază de voluntariat, dar în numeroase întreprinderi angajaţii sunt siliţi să lucreze timp mai îndelungat, fără nicio compensaţie.

Şi ziua de muncă de 13 ore urmază a fi pe bază de voluntariat, subliniază ministra de resort. Nimeni nu va fi silit să facă ore suplimetare, a asigurat Niki Kerameos.

Efecte negative asupra productivităţii

Dar poate cu adevărat refuza un angajat dacă i se cer ore suplimentare de muncă? Theodoros Koutroukis, profesor de Dreptul Muncii în cadrul Universităţii Democritus a Traciei susţine: "Nu. Asta nu se poate fără a exista consecinţe fiindcă un angajat singur dispune de foarte puţină forţă de negociere".

Profesorul Theodoros Koutroukis avertizează că reforma pieţei muncii va avea efecte contrare

Koutroukis avertizează că noua reglementare nu va avea efecte pozitive pe piaţa muncii. Prelungirea orarului de muncă îi va nemulţumi pe angajaţi şi va afecta negativ productivitatea, a explicat el pentru DW. Aceasta va duce la o scădere a calităţii mărfurilor produse şi a serviciilor prestate şi chiar la o creştere a cheltuielilor de producţie. În plus, prelungirea programului de lucru va afecta echilibrul dintre viaţa de familie şi cea profesională şi va limita posibilitatea angajaţilor de participa la cursuri de perfecţionare şi dezvoltare profesională, a mai adăugat profesorul.

Favorizarea prin lege a prelungirii programului zilnic de muncă va afecta în plus relaţiile dintre partenerii sociali, a declarat Koutroukis. Expertul propune ca în cazuri excepţionale, în care într-o branşă sau sector de producţie par necesare pentru scurt timp ore suplimentare de muncă, acestea să fie şi prestate. Iar acest lucru ar putea fi reglementat între angajaţi şi angajatori prin intermediul mecanismului de negocieri tarifare.

Timp flexibil de muncă, în funcţie de nevoile angajatorului

Pe lângă introducerea zilei cu 13 ore lucrătoare, în proiectul de lege avansat de ministra Kerameo figurează şi distribuirea "flexibilă" a zilelor de concediu, repartiţia flexibilă şi pe termen scurt a două ore suplimentare de muncă pe zi şi condiţia ca angajaţii să fie la dispoziţia angajatorului printr-o aplicaţie online. Criteriul ar fi "nevoi stringente ale firmelor". Şi săptămâni cu patru zile lucrătoare dar însumând 40 de ore lucrate sunt posibile.

Gară pustie în Atena în timpul unei greve din 2023

Ministra Muncii este încântată de această reformă a pieţei muncii, care "adaptează legislaţia la realitate". În schimb experţii în domeniu o consideră legalizarea tuturor încălcărilor şi abuzurilor comise de angajatori în trecut.

Prelungirea timpului de lucru în loc de două joburi

Din pricina salariilor reduse mulţi angajaţi au în Grecia două slujbe. Prin noua reglementare se va putea lucra la un angajator 13 ore. "Dacă poţi face asta la doi angajatori, adică să-ţi iei motocicleta şi să schimbi locul în care munceşti, de ce să nu ai posibilitatea să faci asta la un angajator şi să câştigi 40 la sută în plus?" a întrebat public Kerameos în repetate rânduri.

Dar în spate se ascunde întrebarea de ce atât de mulţi oameni din Grecia nu pot trăi din jobul lor de 40 de ore pe săptămână şi trebuie să presteze ore suplimentare sau să-şi ia două joburi. Potrivit Eurostat angajaţii din Grecia muncesc mult, cu peste 1886 de ore mai mult pe an decât toţi ceilalţi europenii. Cu toate acestea au o productivitate mai scăzută - poate tocmai fiindcă muncesc atât de mult - şi o putere de cumpărare mai redusă (30 la sută sub media pe UE). Deja de pe acum grecii muncesc aşadar mult. Dar conform planurilor guvernamentale vor munci şi mai mult.

Sindicatele elene: "Ajunge!"

Uniunea sindicală elenă GSEE respinge ziua lucrătoare de 13 ore. "Epuizarea nu e relansare şi oamenii nu pot fi împovăraţi la infinit", este deviza protestelor de la Atena.

Uniunea sindicală vrea în schimb scurtarea săptămânii de muncă la 37,5 ore pe săptămână, aşa cum este deja regula în numeroase ţări europene.

În chemarea la greva generală pe 1 octombrie conducerea GSEE afirmă: "Angajaţii eleni, care deja lucrează mai multe ore pe an decât toţi colegii lor din Uniunea Europeană şi care într-un procentaj uriaş suferă de suprasolicitare şi burnout, se văd confruntaţi cu o distopie. Ajunge! Nu mai rezistăm!"

Rămâne de văzut dacă această grevă va determina căderea la vot a proiectului de lege propus de Kerameos. În orice caz, într-o perioadă în care oamenii din UE cer săptămâna de lucru de 35 de ore sau săptămâna de lucru de patru zile, Grecia evoluează în direcţia opusă.

Kaki Bali - DW