Tratamentul tumorilor învăţământului se lasă încă aşteptat
0În campania electorală, Nicușor Dan a avut curajul să includă Educația în lista problemelor de securitate națională, dar ulterior l-a lăsat pe premier să-și asume singur măsurile nepopulare în învăţământ.
Înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai, președintele Nicușor Dan a declarat la toate rundele emisiunilor electorale organizate de principalele televiziuni la care contracandidatul George Simion nu a catadicsit să participe că rata de analfabetism funcţional este o problemă de securitate naţională şi că România trebuie să apeleze la specialişti, dar şi la mari firme de consultanţă, întrucât „sistemul public nu poate genera o viziune pentru educaţie“.
Obiectivul celui care avea să câștige alegerile și să devină un președinte determinat, popular, hotărât până la încăpățânare, atât în țară cât și în statele europene, nu cred că a fost perceput la vremea respectivă la adevărata dimensiune. Nici un alt președinte postdecembrist nu a avut nici curajul, nici priceperea de a pune un diagnostic atât de sever sistemului de învățământ, în așa fel încât Educația să fie inclusă în lista scurtă a problemelor de securitate națională.
Ce s-a întâmplat ulterior e urmarea unei note proaste a președintelui Nicuşor Dan, cel care a obținut două medalii de aur la olimpiadele internaționale de matematică, un masterat la École normale supérieure și un doctorat la Universitatea Paris 13.
Tandemul Nicușor Dan – Ilie Bolojan nu a mai funcționat
Premierul Ilie Bolojan a fost lăsat singur tocmai în domeniul în care președintele se presupune că ar fi putut avea cea mai bună expertiză, fiind de formație profesor universitar. Dacă președintele Dan s-ar fi implicat în elaborarea arhitecturii măsurilor fiscal-bugetare aplicate Educației, Bolojan ar fi putut să evite acele greșeli care au fost generate de o abordare contabilă a problemelor din învățământ, cum ar fi, de pildă, mărirea efectivelor claselor din învățământul preuniversitar sau creșterea TVA la manualele școlare și la orice înseamnă carte. Tandemul nu a funcționat, iar premierul Bolojan a fost obligat să-și asume singur, chiar și împotriva jocului de glezne al PSD, măsurile nepopulare.
Președintele Dan s-a mulțumit să-i primească în prima zi de școală pe liderii sindicatelor din învățământ și să declare apoi că măsurile care s-au luat sub presiunea deficitului bugetar trebuie analizate. Și a continuat, senin: „Sindicatele au o opinie, Guvernul are o opinie. Ca să reconciliez aceste opinii, în urma discuțiilor cu sindicatele am spus că o să revenim după două luni să vedem“.
De ce să vedem după două luni și nu am văzut înainte cu două luni?, aceasta-i întrebarea pentru liderul de la Cotroceni. Povestea cu cartoful fierbinte a fost pusă pe tapet de șeful statului, care pare că începe să se ascundă în spatele unei perdele de pluș. Încă e lider la capitolul încredere, iar auditul drobului de sare se pare că încă nu îl trimite la dușul cu apă rece.
Elevi care iau bacalaureatul cu medii mari ajung să mănânce litere pe băncile amfiteatrelor
Pe fondul măririi salariilor după greva din 2023, meseria de dascăl a început să fie mai atractivă și astfel a fost posibil ca în sistemul de învățământ să intre învățători și profesori care scriu cu greșeli de ortografie. Rata de promovare a examenelor anuale de titularizare, excluzând numărul candidaților care au fost prinși cu fițuica, a fost de fiecare dată mai mică decât rata de promovare a examenului de bacalaureat. Elevi care iau bacalaureatul cu media nouă ajung să mănânce litere pe băncile amfiteatrelor, după cum a spus într-un interviu recent pentru DW profesorul universitar Cristian Preda.
Obligația profesorilor inclusă în „legea Bolojan“ de a avea două ore pe săptămână meditații cu elevii i-a pus pe jar, ca și cum li s-ar fi luat din timpul dedicat studiului. În realitate, cele două ore de meditație la școală răpesc din timpul dedicat meditațiilor particulare plătite cu 200 de lei ședința, cele mai multe nefiscalizate.
Instituția meditațiilor particulare face ca elevi de nota cinci-șase să primească la clasă nota opt sau nouă din partea profesorilor care îi meditează în particular. Așa se face că analfabetismul funcțional a pătruns nestingherit în învățământul universitar, în timp ce liderii sindicatelor din învățământ se dau de ceasul morții că măsurile asumate de guvernul Bolojan au decapitat Educația.
De ce nu s-a atins Bolojan de inspectoratele școlare?
În ultimii ani, fiecare nou ministru al Educației a schimbat cel puțin jumătate din numărul inspectorilor școlari generali ai fiecărui județ și al municipiului București. Salariul de bază al unui inspector școlar general este de 10.500 de lei, mult mai mare decât al unui director de școală cu peste treizeci de ani vechime în învățământ.
În plus, inspectorii care sunt implicați în programele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) primesc salarii cu până la 50% mai mari, în timp ce echipele de management de proiect din școli fac muncă patriotică.
Pentru a încheia acest capitol, rămâne întrebarea de ce premierul Bolojan nu s-a atins de inspectoratele școlare, în sensul evaluării activității inspectorilor, explicit, cu ce se ocupă un inspector în afară de inspecțiile din joi în paște și organizarea unor concursuri pentru învățători și profesori.
Meseria de inspector, și nu doar în domeniul educațional, e una dintre cele mai râvnite și bine plătite meserii din „câmpul muncii“. Din păcate, nu are nimic de-a face cu ideologia candorii copiilor din clasele primare, cu setea de cunoaștere a copilului de la țară care-și scrie temele pe genunchi în timp ce paște vitele, cu stârnirea mirării în fața necunoscutului descifrat miraculos precum filele abecedarului.
Profesori care uită să intre la clasă, ședințe de taifas, reguli nescrise ale profesorilor dedicați, de modă veche, pe care nimeni nu le mai respectă, nepotismul și politizarea învățământului până în ultimul cătun, toate acestea și încă altele justifică ceea ce președintele Nicușor Dan spunea în mod repetat în campania electorală, anume că România trebuie să apeleze la specialişti, dar şi la mari firme de consultanţă, întrucât „sistemul public nu poate genera o viziune pentru Educaţie“ și că „Educația trebuie să fie o problemă de securitate națională“.
Rolul președintelui Dan e acela de a convoca deja ședințe CSAT în care să fie discutate cu cărțile pe masă marile tumori ale învățământului și să se găsească soluții severe de tratament.
Se încarcă comentariile...
