Presa sub presiune în Ungaria înaintea campaniei electorale
0Mii de unguri au protestat la finele săptămânii trecute împotriva restrângerii discursului public. Guvernul Orban continuă să își atace criticii, în condițiile în care faza aprinsă a campaniei electorale abia urmează.
Starea actuală a dezbaterii publice din Ungaria poate fi lesne observată pe un panou afișat într-un clip video postat pe Facebook de premierul Viktor Orban. Sub titlul ”Cei mai mari producători de știri false”, panoul prezintă chipurile a 22 de jurnaliști din presa maghiară. Printre ei se numără și parteneri media ai DW.
Listele negre cu persoane sau instituții de presă indezirabile nu sunt o noutate în Ungaria, țară care este guvernată din ce în ce mai autoritar de Orban. Pe ”lista dușmanilor” întocmită de un ziar apropiat guvernului apare inclusiv un autor DW. De remarcat este că, deși viitoarele alegeri parlamentare sunt programate abia peste o jumătate de an, tonul este din ce în ce mai aspru.
Dezbatere publică extrem de aprinsă
Săptămâna trecută, sinuciderea șefului poliției din orașul Hodmezövasarhely, din sudul Ungariei, șoca publicul maghiar. Omul fusese atacat personal de un ziar local apropiat de Fidesz, după ce aprobase o manifestație critică la adresa guvernului, în cadrul căreia s-a ajuns și la apeluri la violență. Nu este clar în ce măsură tragicul deces are legătură cu ostilitatea publică, dar se înscrie în imaginea unei țări în care dezbaterile politice sunt din ce în ce mai aprige.
”De mult timp asistăm la o agresivitate crescândă a discursului public. Politica naște din nou și din nou dușmani, dezumanizează grupuri întregi de populație și inundă publicul cu mesaje propagandistice finanțate din banii contribuabililor”, spune Gabor Polyak, specialist în drept și media la Universitatea Eötvös-Lorand din Budapesta.
”Agentul neurotoxic al propagandei”
Cel puțin 50.000 de maghiari au ieșit în stradă la Budapesta în weekend pentru a protesta împotriva brutalizării discuțiilor publice, după cum arată estimările organizatorilor. Sub sloganul ”Aer! – Să apărăm spațiile publice libere și dezbaterea publică curată”, colectivul teatral Loupe a organizat o manifestație apartinică. Pe scenă au vorbit personalități din domeniul cultural, precum comedianta Edina Pottyondy, care a avertizat că guvernul controlează dezbaterea publică cu ”agentul neurotoxic al propagandei”.
Motivul demonstrației a fost, potrivit cofondatorului Loupe, Tamas Lengyel, omniprezența afișelor guvernamentale care, de mai bine de zece ani, incită la ură împotriva unor ”inamici”, fie ei refugiații, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, etc.
”Miliarde din banii contribuabililor sunt cheltuite pentru dezinformare și propagandă”, a declarat actorul Lengyel pentru DW.
”Ne-a venit ideea să facem ceva împotriva acestor afișe.” Până acum, rezultatul activităților de protest constă dintr-o petiție cu peste 200.000 de semnături și o inițiativă pentru un referendum privind interzicerea mesajelor de ură în spațiul public. Lengyel și colegii săi așteaptă acum răspunsul Comisiei Electorale din Ungaria.
Cultul personalității online și offline
La doar câțiva kilometri distanță de demonstrația organizată de Loupe, premierul Viktor Orban a avertizat încă o dată, cu o zi înainte, în cadrul unui eveniment neoficial de campanie electorală, împotriva presupușilor dușmani ai Ungariei. Potrivit premierului, ar exista partide, ONG-uri și instituții media ”care așteaptă doar să pună în aplicare instrucțiunile de la Bruxelles”. Ele ar fi responsabile, chipurile, de agresiuni și campanii de denigrare împotriva ”artiștilor, presei și partidelor creștine și naționale”.
Cu același prilej, Orban a făcut un selfie cu administratorul unui blog de extremă dreapta, pe care liderul opoziției Peter Magyar este insultat în mod regulat. Potrivit sondajelor actuale, partidul lui Magyar, Tisza, are șanse mari să câștige alegerile parlamentare din primăvara anului 2026. Nu este deci de mirare că el se află în vizorul aparatului media al Fidesz.
”Don Veto”
Din acest aparat fac parte bloguri și influențatori pro-guvernamentali, la care, de câteva luni, este invitat frecvent chiar și premierul. Un exemplu este canalul de YouTube al rapperului și fanului lui Orban, Laszlo Pityinger, numit ”Dopeman”. El îl numește pe șeful guvernului populist de dreapta ”Don Veto” – o aluzie la politica de blocaj a Ungariei în Uniunea Europeană și la fictivul cap mafiot Don Vito Corleone.
Faptul că premierul apare acum mai des în persoană este o noutate în această campanie electorală, spune politologul Gabor Polyak. Un studiu realizat de grupul de reflecție Political Capital din Budapesta arată că, doar pe Facebook, între ianuarie și august 2025, în Ungaria s-au cheltuit aproximativ 5,6 milioane de euro pentru publicitate politică. Circa 85% din această sumă a provenit de la actori apropiați guvernului.
Marea putere mediatică
În așa-numitele mass-media tradiționale, supremația Fidesz este și mai evidentă. Instituția media de stat MTVA, pe care Orban a ”dresat-o” de mult timp, a primit în primele șase luni ale anului fonduri publice în valoare de aproximativ 80 de miliarde de forinți (aproximativ 205 milioane de euro). Numeroase portaluri de știri private și ziare regionale sunt controlate de companii apropiate de Fidesz, iar cel mai important organism de supraveghere de stat, Consiliul Media, este ticsit de membri ai partidului.
Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) denunță ”presiunea politică, economică și de reglementare” asupra presei libere. În clasamentul libertății presei realizat de RSF, Ungaria ocupă în prezent locul 68 din 180 de țări. În 2010, când Orban își începea al doilea mandat, după patru ani de opoziție, Ungaria ocupa locul 23 pe această listă.
Pentru a proteja mai bine mass-media libere în țări precum Ungaria, UE a adoptat recent o nouă lege, European Media Freedom Act. Pentru punerea sa în aplicare, Bruxellesul depinde însă de statele membre – iar guvernul maghiar a depus deja o plângere împotriva acesteia la Curtea Europeană de Justiție.
Nicio îmbunătățire la orizont
Dat fiind raportul de forțe din spațiul mediatic și radicalizarea fronturilor, o relaxare a dezbaterii publice în viitorul apropiat pare improbabilă. Specialistul în mass-media Gabor Polyak spune că responsabilitatea revine în special partidului de guvernământ, care a făcut din retorica sa tot mai agresivă o politică în sine: ”De zece ani trăim aici într-o campanie electorală permanentă. Practic, acest partid nu poate funcționa altfel”.
Polyak anticipează o înăsprire a stării de spirit în lunile care vor precede alegerile din primăvara anului 2026. ”Va fi o perioadă foarte zgomotoasă, agresivă și brutală”, spune expertul.
Se încarcă comentariile...
