
Magistrații ne fură țara
0Liderii Puterii Judecătorești nu sunt deranjați de toate deciziile luate recent de instanțe în favoarea infractorilor.

Greva magistraților salvează săptămânal câte un mare corupt în tăcerea complice a procurorului șef, a șefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar și a liderilor de la Cotroceni și de la Palatul Victoria. Magistrații au suspendat statul de drept în vreme ce ministru Justiției pare indiferent, iar premierul e prea ocupat cu reforma Justiției. Au preluat treptat puterea de la Executiv și Legislativ, în așa fel încât nu doar să se poată autoguverna, nu doar să-și poată conserva și extinde privilegiile materiale, ci și pentru a domina celelalte puteri, pentru a-și construi rețele de protecție, jonglând cu dosarele clientelei politice, dar și cu vulnerabilitățile șefilor de partide și de instituții.
Răzbunarea magistraților se aplică la scară mare
În ultimele săptămâni, puterea lor de manevră a devenit tot mai vizibilă: la finele lunii august au declanșat o grevă care paralizează aproape total parchetele și instanțele. E semnalul lor de alarmă pentru societate, pentru clasa politică și pentru Curtea Constituțională prin care le arată ce se poate întâmpla dacă Legea pensiilor magistraților va trece de judecătorii constituționali așa cum este. Urmează blocada totală? Judecătorii și procurorii sunt nemulțumiți că pe viitor nu vor mai putea ieși la pensie la 50 de ani, ci vor avea un regim comun cu ceilalți cetățeni, pentru care 65 este vârsta normală de pensionare. Pe urmă, nici pensiile nu vor fi mai mari decât salariile. Un privilegiu de neimaginat în democrațiile vechi.
Greva nu i-a împiedicat pe judecătorii de la Curtea de Apel București să judece cererea fostei procuroare șefe de la Criminalitate Organizată și Terorism, Alina Bica, fugară în Italia, de recunoaștere a pedepsei cu suspendare prevăzută în peninsulă. Ca urmare judecătorii au stabilit că fosta procuroare și-a executat pedeapsa și i-a retras mandatul european de arestare. Acesta e doar un exemplu, răzbunarea magistraților se aplică la scară mult mai mare. De pildă, fosta judecătoare Camelia Bogdan, care a avut curajul să-l trimită la închisoare pentru corupție pe Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor TV, a fost inculpată la mijlocul lunii septembrie chiar de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea.
Judecătoarea de care se teme multă lume din sistem a admis plângerile Grivco şi ale altor inculpaţi condamnaţi din dosarul lui Dan Voiculescu împotriva fostei judecătoare Camelia Bogdan. Potrivit G4media.ro, Lia Savonea, susţine în motivarea deciziei privind-o pe fosta judecătoare că aceasta din urmă ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu atunci când, în august 2014, l-a condamnat pe Voiculescu la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani şi a dispus recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro și confiscarea mai multor imobile, considerate produsul infracţiunii. Camelia Bogdan e acuzată că ar fi aplicat legislația europeană în materie de confiscare, deși nu era transpusă în legislația română. Prin acest dosar, Dan Voiculescu vrea despăgubiri pentru anii de închisoare făcuți și mai ales vrea să-și repare onoarea. Recuperarea prejudiciului s-a făcut oricum în foarte mică măsură. În acest caz, ca și în multe altele, decizia e împotriva statului.
Magistraţi care acceptă și premiază corupția
Lia Savonea, șefa Înaltei Curți are timp de astfel de operațiuni de prespălare, în paralel cu eforturile pe care le face pentru conservarea puterii juridice, inclusiv prin menținerea regulilor de pensionare de până acum și de negociere a unei eventuale majorități la CCR.
Lista foștilor condamnați sau inculpați pentru corupție care dau statul în judecată, după ce au scăpat de dosare ca urmare a deciziilor CCR sau a unor sentințe controversate, se tot lungește în această perioadă de criză. O serie de foști oficiali, unii dintre ei prinși în flagrant, dar scăpați de pedeapsă, alții deveniți nevinovați ca urmare a deciziei CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea legislației secundare dau în judecată statul pentru despăgubiri, dar mai ales pentru spălarea păcatelor în public: un fostul comisar al Direcției Generale Anticorupție implicat în Dosarul Popoviciu cere daune statului, după ce a fost condamnat cu multe probe la 7 ani de închisoare din care a făcut doar 2 ani; un fost șef al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă din Ministerul de Interne solicită despăgubiri, deși a fost condamnat la 6 ani închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, achitat ulterior pe motiv că fapta nu există; un fost director al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, condamnat la 2 ani și jumătate de închisoare pentru luare de mită după ce a fost prins în flagrant că lua 1000 de euro de la o persoană pe care a promis să o angajeze dă și el statul în judecată, după ce a fost achitat chiar de Lia Savonea, sub pretextul că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Toate acestea și multe altele se petrec în văzul lumii, cu asentimentul liderilor Puterii Judecătorești, dar și ai lumii politice: președintele și primul ministru nici nu-și dau seama că țara e furată de magistrați, care acceptă și premiază corupția. Aceiași care au fost indiferenți față de dosarele de naționalism, xenofobie, legionarism, care au achitat sau au dat pedepse modice violatorilor, care prin interesele și prejudecățile lor au creat tendințe periculoase în parchete și instanțe, unde judecătorii și procurorii onești sunt marginalizați, ameninţați sau chiar expulzați.