Alegerile din Moldova sunt decisive şi pentru Europa
0Kremlinul încearcă să influențeze politica mai multor țări din Europa de Vest prin mijloace ascunse. Totuși, aproape nicăieri nu întreprinde eforturi mai mari ca în Moldova, scrie presa de limbă germană.
În niciun alt stat european, cu excepția Ucrainei, situația de securitate nu depinde atât de direct de evoluția războiului ca în Moldova. Dacă trupele ruse ar reuși să avanseze până la Odesa și, astfel, la granița cu Moldova, țara ar fi la mila lor, fără niciun mijloc de apărare. Fără forțe armate semnificative și aliați militari, nu ar avea cu ce să se opună supremației ruse, amintește, sobru, cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung.
”Miza Kremlinului în Republica Moldova este imensă. Moscova, căreia orientarea proeuropeană a actualului guvern nu îi surâde, consideră fosta republică sovietică Moldova, situată între România și Ucraina, ca făcând parte din propria sa sferă de influență”, continuă NZZ, într-o analiză dedicată scrutinului crucial din Moldova.
O privire asupra evenimentelor din această țară poate fi foarte utilă întregii Europe, crede publicația, care își poartă cititorii într-un colț de lume ”de care ar putea depinde soarta întregii Europe”, după cum explica, recent, gazetarul Cristian Tudor Popescu.
Moldova este un laborator experimental pentru exercitarea influenței rusești
O privire în trecut ne arată ce instrumente utilizează Kremlinul și aliații săi pentru a influența alegerile în Moldova, scrie NZZ.
”Dezinformarea pe rețelele sociale. Răspândirea narativelor antioccidentale și pro-ruse stă la baza activităților de influențare ale Moscovei. În acest scop, Rusia desfășoară mai multe campanii pe platforme sociale precum Facebook, X sau Tiktok. Acestea funcționează, de obicei, astfel încât profilurile false răspândesc narațiunile dorite, care, la rândul lor, provin parțial de pe site-uri web falsificate. Moldova se numără printre cele șase țări țintă principale ale operațiunii rusești de dezinformare Overload, alături de Germania, Franța, Polonia, Ucraina și SUA”, scrie analistul NZZ.
O altă componentă a operațiunii rusești în Moldova este utilizarea de documente falsificate.
”Pentru a conferi mai multă credibilitate afirmațiilor false, actorii din spatele campaniilor utilizează adesea documente falsificate sau manipulate. În ajunul alegerilor prezidențiale din Moldova din toamna anului 2024, organizația DFRLab a identificat cel puțin șase cazuri în care au apărut scrisori false, care se presupune că proveneau de la autorități oficiale. În aceste scrisori se afirma, de exemplu, că UE a respins o cerere a Moldovei de sprijin pentru agricultură sau că participanții la un festival LGBT ar primi concediu plătit pentru a participa la acesta”.
Alte instrumente utile de manipulare sunt, între altele, cumpărarea de voturi și influența financiară. De pildă, în campania electorală de anul trecut, organizațiile pro-ruse au transferat bani în Moldova prin mijloace ascunse, scop în care au utilizat criptomonede sau au apelat la bănci din Asia Centrală.
NZZ conchide că democrația din Moldova este fragilă, iar influența Rusiei vizează astfel în mod direct încrederea în procesul electoral. ”Populația este îndemnată de ruși să pună la îndoială sistemul politic în ansamblu, în timp ce rețelele pro-ruse răspândesc astfel afirmația că guvernul moldovean pregătește o fraudare a alegerilor”.
FAZ: ”Pensionari plătiți, pregătiți și aruncați în lupta digitală”
Sub titlul ”Armata digitală a Kremlinului”, jurnalista de investigație Natalia Zaharescu, de la Ziarul de Gardă, explică, joi, în ”Frankfurter Allgemeine Zeitung”, mecanismele Moscovei de manipulare în Republica Moldova.
Ea dezvăluie că ”rețeaua Șor, controlată de Moscova, cumpăra sistematic voturi, organizează proteste și răspândește dezinformare”.
De asemenea, spune ea, rețeaua rusească a revenit imediat după alegeri, cu o sumedenie de metodele noi, destinate în special mediului online. Zaharescu explică în FAZ că a descoperit o rețea online de mare amploare a cărei menire este să răspândească propagandă pro-rusă pe rețelele sociale. Actorii principali sunt în mare parte pensionari, recrutați și instruiți luni de zile, obligați apoi să posteze mesaje cu profiluri false pe Facebook și TikTok.
Handelsblatt: ”Eforturi de aducere a Republicii Moldova pe orbita Moscovei”
Deși poartă un război sângeros în Ucraina, Kremlinul nu își limitează acțiunile externe la acest front. Dimpotrivă, Republica Moldova a devenit, în prag de alegeri, o țintă privilegiată pentru campanii de influență și destabilizare orchestrate de Moscova, scrie și cotidianul german Handelsblatt.
Publicația, specializată în subiecte economice, remarcă eforturile instituțiilor statului moldovean, ale organizațiilor civice și ale jurnaliștilor, de a documenta numeroase cazuri de ingerință, menite să slăbească guvernarea proeuropeană a Maiei Sandu și să readucă țara în orbita rusească.
Pentru președintele Vladimir Putin, scrie sursa amintită, Moldova este doar o piesă într-un tablou mai amplu. În viziunea președintelui rus despre ”Russki Mir” – așa-numita ”lume rusă”, Rusia are dreptul să-și extindă influența pretutindeni unde se vorbește limba rusă sau unde a pășit vreodată un soldat rus. Această concepție nu este doar retorică, căci Putin a rostit public aceste idei, prezentându-le ca fundament al politicii sale externe, scrie Handelsblatt.
”Desigur, Rusia nu are niciun drept sau autoritate să influențeze alegerile dintr-un stat independent prin mijloace ilegale. Faptul că nu se dă înapoi de la acest lucru, ci, dimpotrivă, continuă de ani de zile eforturile de destabilizare a Moldovei, arată însă că motivația de a desfășura operațiuni de influențare dincolo de Ucraina este neclintită”, dă de gândit ziarul german.
Acesta încheie avertizând că Occidentul ar trebui să înțeleagă avertismentul urgent al Moscovei. ”Aceasta este capabilă și dispusă, pe lângă războiul din Ucraina, să atace și alte state în mod hibrid sau direct, dacă Putin dorește acest lucru”.
Tageszeitung (TAZ) constată la rândul său că ”Rusia are bani și experiență pentru asemenea operațiuni”
”Kremlinul a mobilizat mulți bani și know-how în războiul hibrid, pentru ca fosta republică sovietică să revină după aceste alegeri în sfera de influență a Rusiei. De aceea cumpără voturi, înființează site-uri web pro-rusești, conturi de Twitter și TikTok și recrutează cetățeni pentru proteste post-electorale”.
UE are însă dificultăți în special în sudul țării, scrie TAZ. ”Acest lucru este demonstrat de o călătorie de presă finanțată de Fundația Konrad Adenauer. Din păcate, Chișinăul face multe greșeli și izolează regiunea, deoarece aici se votează adesea în sensul Rusiei, după cum se plânge Alexandru Tarnavschi la o întâlnire. El este singurul deputat pro-european din Parlamentul Regiunii Autonome Gagauzia”, încheie publicația amintită.
Se încarcă comentariile...
