Summitul informal UE, sub amenințarea dronelor Rusiei
0La Copenhaga, liderii europeni pregătesc un ”scut anti-dronă” pentru tot continentul, discută despre finanțarea Ucrainei din activele rusești și află de la Nicușor Dan despre cauzele anulării alegerilor din România.
Europa are nevoie de un sistem comun de apărare antiaeriană împotriva dronelor, care să protejeze nu doar flancul estic, ci să devină un ”scut pentru întregul continent”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la Copenhaga, după reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene.
Mesajul vine după ce în ultimele săptămâni, Polonia, Estonia și România au raportat pătrunderea repetată în spațiul lor aerian a unor aeronave rusești fără pilot. Incidente legate de astfel de aparate de zbor au existat în ultimele zile și în Danemarca. Nu există certitudinea că la origini s-a afla tot Moscova dar suspiciunea este generală.
Anumite state membre au avut obiecții referitoare la scutul anti-dronă, au relatat surse media în ultimele zile. ”Există nuanțe în discuție, dar deja nu mai este o chestiune ce ține doar de vecinătate cu Rusiei. Ați văzut evenimente care s-au întâmplat la aeroporturi la care nu au fost drone care au parcurs din Rusia sau din Belarus până la respectivul aeroport. Este o amenințare cu care ne confruntăm în momentul ăsta și chiar dacă au fost nuanțe, se merge pe conceptul de zid anti-dronă”, a precizat în această dimineață președintele României Nicușor Dan, într-o scurtă declarație înaintea celei de-a doua zile de summit de la Copenhaga, la care vor fi prezenți și lideri din afara UE.
Franța: navă reținută în legătură cu incidentul cu drone din Danemarca
De altfel, măsurile de securitate de la summit sunt asigurate, pe lângă armata daneză, de soldați din state partenere. Bundeswehrul este prezent la fața locului cu o fregată echipată special pentru apărare antiaeriană.
Armata franceză a interceptat un petrolier suspect, despre care președintele Emmanuel Macron susține că are legătură cu zborurile de drone din Danemarca. Nava, aflată în prezent sub pavilionul statului Benin, și-a schimbat în mod repetat steagul și numele, deoarece figurează pe lista sancțiunilor UE și face parte din așa numita ”flotă-fantomă” a Rusiei. Aceasta este compusă din sute de petroliere vechi care operează prin structuri netransparente, pentru a ocoli sancțiunile și a transporta petrol și gaz rusesc.
”Au existat unele abateri foarte grave din partea echipajului, motiv pentru care există o procedură judiciară”, a declarat Macron la Copenhaga, fără să ofere detalii. O anchetă este în curs la Parchetul din Brest. Doi membri ai echipajului ar fi fost reținuți.
Date culese de reporterii agenției France Presse de pe site-ul Vesselfinder (platformă online de monitorizare în timp real a poziției navelor pe mare), care vine din Rusia, arată că nava s-a aflat în preajma coastelor daneze între 22 și 25 septembrie, adică exact în perioada incidentelor cu drone.
Zidul anti-dronă
Comisia Europeană a primit mandatul de a elabora un plan pentru construirea unui sistem de protecție împotriva dronelor precum și alte măsuri de consolidare a apărării comune. ”Fiecare centimetru din Europa trebuie să fie sigur”, a declarat von der Leyen, la conferința de presă ce a urmat summitului. Ea a descris acțiunile Rusiei drept o ”amenințare hibridă” care trebuie să primească un ”răspuns ferm”.
Potrivit președintelui Consiliului European António Costa, Comisia va pregăti, înainte de următoarea reuniune a șefilor de stat și guvern din UE, care va avea loc peste trei săptămâni la Bruxelles, un plan concret pentru înzestrare până în 2030. De altfel, von der Leyen a anunțat o investiție de miliarde pentru dezvoltarea dronelor în Ucraina. ”Menținem unitatea, pentru a garanta securitatea continentului nostru”, a transmis Costa.
”Există mai multe programe de finanțare iar acum ne ducem către un plan de acțiune. Pentru moment există o schiță a unui plan de acțiune. Aici a fost o discuție politică, care s-a dus, în ultima ei parte, și pe partea de finanțare. Pe chestiunile operaționale sunt miniștrii Apărării, care se întâlnesc mult mai des decât se întâlnesc liderii țărilor”, a explicat și Nicușor Dan, la întâlnirea cu presa din această dimineață.
Folosirea banilor Rusiei
Ca răspuns la atacurile continue ale Rusiei asupra Ucrainei, Comisia își propune să acorde guvernului de la Kiev credite care ar urma să fie garantate cu active ale statului rus, blocate în conturi bancare europene.
Prezent la Copenhaga, la summitul informal european, premierul Finlandei, Petteri Orpo, susține ideea utilizării activelor rusești, argumentând că ”avem nevoie de un pachet puternic, sustenabil și pe termen lung pentru Ucraina”. De aceeași părere este și omologul său estonian, Kristen Michal, în opinia căruia "Rusia pune Europa la încercare” iar ”Ucraina are nevoie de mai multe arme, mai mult ajutor și mai mulți bani. Ar trebui să folosim pe cât posibil activele rusești înghețate în acest scop”.
Kremlinul a reacționat imediat: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a acuzat UE de ”furt” și a avertizat că măsura subminează încrederea în respectarea dreptului de proprietate în Europa, în sistemul băncilor centrale și în euro. Din activele rusești înghețate la nivel global, în valoare de aproximativ 255 de miliarde de euro, 210 miliarde se află în Europa, majoritatea la furnizorul de servicii financiare Euroclear din Bruxelles.
Ziua a doua, în cadru extins
Gazda reuniunii de la Copenhaga, Mette Frederiksen, șefa Guvernului Danemarcei (țară ce deține Președinția rotativă a Consiliului UE), a amintit istoria care ”a marcat Europa în perioada interbelică: din păcate văd unele paralele cu timpul pe care îl trăim acum, nu în ultimul rând în ceea ce privește destabilizarea și instabilitatea societăților noastre”. Atunci nu s-a trecut suficient de repede la înarmare, pentru ca democrațiile să se poată apăra, a punctat Frederiksen. Europa se află în cea mai dificilă și mai periculoasă situație de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a adăugat politiciana daneză, foarte tranșantă, de altfel, în privința Rusiei: ”Ne amenință și nu se vor opri”.
Summiturile informale ale Consiliului UE din capitala daneză nu se încheie cu decizii sau cu o declarație comună angajantă. Ideile sau propunerile discutate urmează să fie abordate la Bruxelles, la sfârșitul acestei luni.
Astăzi, joi, demnitari de cel mai înalt rang din cele 47 de state care compun Comunitatea Politică Europeană (CPE) se vor reuni tot la Copenhaga iar pe agendă se află tot măsurile de apărare împotriva Rusiei și o cooperare mai strânsă în industria de armament. Va fi prezent și șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski.
Președintele României, Nicușor Dan, îi va informa astăzi pe partenerii europeni, într-o dezbatere pe tema dezinformării și influenței ruse, despre raportul Parchetului General privind amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale anulate din 2024. ”O să fie o discuție despre ce face fiecare pentru a combate” dezinformarea iar prezentarea raportului „este inițiativa noastră, pentru că a fost o întrebare și acum avem răspunsul”, a precizat Dan. O altă discuție aflată pe agenda CPE este dedicată alegerilor din Republica Moldova.
Se încarcă comentariile...
