FOTO Cele cinci motive pentru care brăţările dacice din aur sunt autentice
0Opt brăţări din aur dacic, cu o greutate între 800 şi 1.200 de grame, şi 41 de monezi antice Koson din acelaşi metal au fost prezentate astăzi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din municipiul Deva. Autenticitatea artefactelor a fost confirmată şi explicată de specialişti.
Expoziţia va putea fi vizitată în fiecare zi, până în data de 26 iunie, când artefactele vor fi înapoiate Muzeului Naţional de Istorie al României.
Brăţările dacice fac parte din tezaurele sustrase în perioada anilor 1990 – 2000 de braconieri, din incinta fostelor cetăţi dacice de la Sarmizegetusa Regia, în Munţii Orăştiei. Au fost ulterior scoase din ţară şi vândute pe piaţa neagră a antichităţilor pentru sume de până la 500.000 de euro pentru un astfel de artefact.
În jurul brăţărilor antice în ultimii ani au apărut speculaţii privind autenticitatea lor. Cei care au contestat vehement autenticitatea bijuteriilor au fost, în primul rând, hunedorenii anchetaţi pentru furtul şi traficarea lor. Una din ipoteze, neconfirmată de specialişti, este aceea că brăţările au fost confecţionate din aurul rezultat prin topirea kosonilor găsiţi în siturile arheologice de braconieri.
Potrivit experţilor, sunt cinci motive pentru care brăţările dacice sunt autentice, potrivit investigaţiilor unor specialişti în istoria veche, istoria artei, geologie şi geo-fizică:
Au fost confecţionate prin batere la rece, poanonare şi incizare, prin intermediul unor tehnici carenu se mai utilizează în prezent.
Aurul din care au fost creeate conţine staniu şi antimoniu, dovedind provenienţa sa din Transilvania.
Patina cu care au fost acoperite piesele dovedeşte faptul că au fost îngropate vreme îndelungată.
Ornamentele sunt scecifice stilului geometric al artei dacice.
Unele dintre ele sunt asemănătoare până la identitate cu brăţări din argint, păstrate în depozitele unor muzee şi care nu au fost accesibile publicului.
"Valahii" au moştenit trăsăturile dacilor
Una dintre cele mai vechi mărturii despre descoperirile de comori arheologice din zona cetăţilor dacice din munţii Hunedoarei datează din 1862 şi îi aparţine scriitorului şi geologului englez David Ansted. Unul dintre locurile remarcate de londonez în călătoria sa în Transilvania secolului XIX a fost Ţara Haţegului, ocupată de numeroasele ruine ale unor aşezări dacice şi romane, care aminteau de războaiele antice din aceste ţinuturi.
Foto
„Chiar şi în zilele noastre, fizionomia ţăranilor valahi din Valea Haţegului este indentică faţă de cea a strămoşilor lor daci, ale căror chipuri au fost sculptate pe columna lui Traian. Dacii s-au schimbat atît de puţin în aproape două mii de ani”, remarca autorul în descrierea sa.
Poveştile primilor căutători de comori
Drumul englezului s-a oprit în acea vreme pentru câteva zile în Ulpia Traiana Sarmisegetuza, descrisă ca fiind vechea capitală a dacilor, pe care cuceritorii romani au demolat-o pentru a construi peste ruinele ei un oraş ce urma să fie capitala unui imperiu transdanubian. Aici, relata David Ansted, au fost descoperite comorile care aparţineau odată regilor daci: mii de monede din aur, tracice, romane şi greceşti, care i-au îmbogăţit pe urmaşii lor.
„În anul 1545 se spune în aceste locuri că mai multe mii de monede din aur, argint şi bronz au fost găsite în această zonă, accidental sau de căutători. În vremurile noastre Monedele antice de bronz sunt atât de comune, încât copiii din sat le oferă străinilor care îi vizitează, ca pe nişte fleacuri”, povestea britanicul, în 1862. Tot el adăuga că în acele zone oamenii povesteau despre un preot care dispăruse din sat în urmă cu câteva decenii şi apoi s-a întors plin de bogăţii, iar localnicii bănuiau că ar fi găsit comorile din aur ale dacilor.
Vă recomandăm şi: