Leguma ieftină pe care nutriționiștii o recomandă: scade colesterolul „rău” și îți protejează inima

Experții în nutriție atrag atenția că o legumă ieftină și ușor de găsit ar trebui introdusă mai des în alimentație, datorită efectelor sale asupra colesterolului și inimii.

Potrivit experților citați de cercetători în nutriție de la King’s College London, fasolea reprezintă una dintre cele mai simple și eficiente surse de fibre din alimentația zilnică.

Una dintre cele mai mari susținătoare ale fasolei este dr. Emily Leeming, dietetician și cercetător în nutriție, specializată în sănătatea intestinului.

„Fasolea este câștigătoare din foarte multe puncte de vedere. Este cu adevărat extraordinară, dar mai ales pentru fibre”, a spus medicul pentru sciencefocus.

Specialiștii atrag atenția că aproximativ 95–96% din populația din Marea Britanie și Statele Unite nu consumă suficiente fibre, ceea ce face din fasole un aliment esențial pentru îmbunătățirea dietei moderne.

Beneficiile sunt multiple: susținerea microbiomului intestinal, senzația de sațietate și reducerea riscului de boli precum diabetul de tip 2 sau cancerul de colon.

Beneficii directe asupra inimii și colesterolului

Unul dintre cele mai importante efecte ale consumului de fasole este impactul asupra colesterolului LDL, cunoscut drept „colesterol rău”. Acesta favorizează depunerea plăcilor pe vasele de sânge și crește riscul de boli cardiovasculare.

Experții explică faptul că fibrele din fasole se leagă de colesterol în sistemul digestiv, facilitând eliminarea acestuia din organism și reducând astfel nivelurile din sânge.

Studiile citate de specialiști arată constant îmbunătățiri ale profilului lipidic la persoanele care consumă regulat leguminoase.

„Beneficiile pentru inimă ale fasolei provin din conținutul ridicat de fibre, care poate reduce colesterolul rău din sânge. Fibrele se leagă de colesterol, astfel încât îl eliminăm prin scaun, în loc să fie reabsorbit în sânge”, explică dr. Megan Rossi, dieteticiană și cercetătoare în sănătatea intestinului.

În plus, fasolea conține compuși antiinflamatori naturali, numiți fitonutrienți, care contribuie la reducerea inflamației cronice - un factor asociat cu boli precum diabetul, artrita sau afecțiunile cardiovasculare.

Dincolo de beneficiile medicale, fasolea este considerată și o alternativă sustenabilă la proteinele animale. Specialiștii subliniază că înlocuirea parțială a cărnii roșii și procesate cu leguminoase poate duce atât la scăderea colesterolului, cât și la controlul greutății corporale.

Ce tipuri de fasole sunt recomandate

Deși toate tipurile de fasole sunt considerate benefice, unele varietăți au profiluri nutriționale distincte. Fasolea neagră este bogată în antocianine și magneziu, compuși asociați cu reducerea inflamației și susținerea sănătății inimii. Fasolea lima (sau butter beans) oferă o cantitate importantă de mangan și poate fi utilizată ca alternativă mai sănătoasă la grăsimi saturate în preparate culinare.

Fasolea adzuki, mai puțin consumată în Europa, aduce un aport semnificativ de zinc, esențial pentru imunitate și metabolism, iar fasolea haricot, folosită în prepararea conservelor de tip „baked beans”, este o sursă importantă de vitamina B1 (tiamină), necesară pentru producerea energiei.

Alte varietăți precum năutul, fasolea pinto sau mazărea sunt, de asemenea, recomandate pentru conținutul lor ridicat de fibre și compuși antiinflamatori.

Nutriționiștii subliniază că nu există o „super-fasole”, ci mai degrabă un beneficiu rezultat din diversitatea consumului. Diferitele tipuri de leguminoase hrănesc bacterii distincte din microbiomul intestinal, contribuind la o sănătate digestivă mai bună.